Guvernatorul BNR a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, când şi în ce condiţii ar putea exista o reluare a procesului de reducere a dobânzii cheie.
”Imediat ce inflaţia se duce în jos. Şi acum putem să gândim aşa ceva, dar uitaţi, anumite măsuri fiscale, de exemplu, care ar putea să fie introduse în prima jumătate a anului pot să împingă preţurile în sus. Cum ar veni ca noi să reducem dobânda acum, apoi să fim obligaţi să o ducem în sus. Trebuie să aşteptăm acele măsuri de corecţie ca să ne putem adapta la ele. Cu inflaţia mergând în jos şi prognoza este clar că se duce în jos, dobânzile se vor duce în jos. Aţi pus întrebarea când? La asta răspund mai greu. Când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă”, a răspuns Mugur Isărescu.
Ce a declarat mai Guvernatorul:
-În luna septembrie, rata anuală a inflaţiei calculată în baza indicelui preţurilor de consum, a fost inferioară celei din iunie, dar ritmul de scădere a fost mult mai lent, în special datorită secetei şi datorită mişcării alerte a salariilor în sens ascendent.
-Procesul dezinflaţionist a continuat să fie susţinut de componenta exogenă a coşului de consum, mult atenuată faţă de trecut.
-Observăm că excedentul de cerere la nivel macroeconomic pe care îl arată Deviaţia PIB s-a diminuat semnificativ.
-Indicatorul de încredere în economie creşte, nu s-a prăbuşit în România. Avem şi alţi indicatori care sunt calculaţi pentru România şi ţările europene şi care arată o diminuare, dar nu o scădere dramatică. Nu este un motiv să ne îngrijorăm foarte mult.
-Creşterea puterii de cumpărare este un factor pozitiv, precum şi cifra de afaceri din retail, salariul mediu pe economie, indicatorul mediu de încredere a consumatorilor, toate se duc în sus în mod alert.
-Creditele de consum sunt corelate cu creşterea veniturilor. Media vorbeşte că dobânzile în România sunt încă înalte – atunci cum explicăm aceste evoluţii la dobânzi înalte ale creditului de consum? Creşteri vioaie ale creditului de consum.
-Investiţiile au păstrat o dinamică pozitivă în T2, dar în scădere. Tendinţa este posibil să se prelungească pe fondul subutilizării capacităţilor de producţie şi a perspectivelor mai rezervate a mediului de afaceri local.
-Cercurile de afaceri, antreprenorii din România, au o viziune mai degrabă neutră – a crescut ponderea celor care nu mai văd perspectiva ca bună şi foarte bună.
-Dinamizarea cererii interne a antrenat creşterea importurilor. Cererea internă nu a fost acoperită de producţia internă.
-Contul curent nu arată bine deloc.
-Cursul de schimb a fost un element de stabilitate, de descurajare a creşterii preţurilor de import. Şi-a făcut datoria faţă de ce s-a întâmplat în alte ţări, dar poate să facă atât, nu trebuie să ne aşteptăm să le facă pe toate.
-Prima de risc se menţine cea mai ridicată din zonă.
-Situaţia deficitelor gemene este destul de îngrijorătoare.
-Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Este greu de spus că sectorul neguvernamental al contribui prea mult sau semnificativ la deficitele externe.
-Corecţiile care se vor face în ceea ce priveşte deficitul public se vor reflecta şi în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se va face.
-Prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an este de 4,9%, mai mare decât cea anterioară de 4%.
-Cu inflaţia mergând în jos, şi prognoza este clară că se va duce în jos, şi dobânzile vor merge în jos. Când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă.
