Dosare secrete, documente și fotografii din timpul anchetelor desfășurate în perioada comunismului despre circulația clandestină a literaturii religioase în România pot fi descoperite de publicul larg în expoziția ‘Sub capota mașinii’, care își va deschide porțile pentru Noaptea Muzeelor, la Muzeul UMFST din Cetatea Târgu Mureș.
‘Conduc practica primului an masteral de la masteratul de Istorie a Religiilor – Religie și Politică – din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) și în cadrul acestei practici realizăm o expoziție despre circulația cărților religioase clandestine în perioada comunistă. Expoziția se numește ‘Sub capota mașinii’, un titlu care poate părea un pic ciudat. De ce? Pentru că prima fotografie de care am dat în arhivă este una făcută de către vameșii români în 1985, când au descoperit sub capota unei mașini câteva biblii și literatură religioasă, acestea fiind interzise în România în perioada respectivă. Ei au confiscat toate aceste cărți de literatură religioasă care veneau din vest în România și am pornit de la această idee. Cărțile respective au fost confiscate de vameși și le-am găsit în materialele de Securitate. Dar întrebarea noastră este: oare chiar să fi fost luate toate de către vameși și de către Securitate? Și atunci am încercat, împreună cu studenții, să aflăm în comunități religioase din această zonă dacă a ajuns material religios clandestin și dacă s-a folosit’, a declarat, pentru AGERPRES, Anca Șincan, cercetător la Institutul de Studii Religioase ‘Ioan Petru Culianu’ al UMFST din Târgu Mureș.
Foto: ARHIVA CNSAS
Cercetătorul spune că expoziția temporară ‘Sub capota mașinii: circulația clandestină a literaturii religioase în timpul regimului comunist din România’ este menită să completeze imaginea despre îngrădirea libertății religioase în România comunistă, dar mai ales asupra modalităților în care preoți, pastori și credincioși obișnuiți au reușit să păstreze și să transmită textele esențiale ale credinței lor.
‘Este o poveste tristă. O societate în care deținerea unei cărți este un act de ilegalitate, în special a unei biblii, de exemplu, este o societate în care nu trebuie să ne placă să ne întoarcem. Și acesta este și motivul pentru care expoziția are un mesaj în spate: trebuie să avem libertatea aceasta de a citi ce ne place, de a crede în ce vrem’, a afirmat Anca Șincan.
Expoziția de la Muzeul UMFST Târgu Mureș cuprinde, în mare parte, texte religioase care au circulat clandestin în perioada comunistă, imagini din arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Comunismului, din baza de date a proiectului Hidden Galleries despre minorități religioase în arhivele poliției secrete (University College Cork), obiecte și literatură religioasă, biblii, manuscrise din colecții private ale unor comunități religioase din Transilvania.
‘Am descoperit numeroase cărți și documente, astfel că am reușit să punem cap la cap o expoziție cu acest material, cu această literatură religioasă care a trecut frontiera, dar și cu literatura religioasă care era moștenită de părinți și bunici de la părinții lor dinainte, din anii ’40, din anii ’30, pe care o păstrau: cărți de rugăciune, îndreptare ortodoxe, cărți de cântece și pricesne religioase. Toate acestea strânse ca o comoară în casa bunicilor, în casa părinților din care s-a făcut educația religioasă într-o perioadă în care religia nu avea atâtea drepturi și atâtea libertăți de exprimare precum le are astăzi’, a spus Anca Șincan.
Fotografia de la care a pornit ideea expoziției este alb-negru și arată locul dintre baterie și capota unei mașini unde erau pitite câteva biblii.
Foto: ARHIVA CNSAS
‘Aceste biblii erau traduse în Occident, în Franța, în Germania, în America și veneau peste graniță ascunse în mașini sau pe nave. Avem un caz în care ele sunt ascunse în nave care circulau pe Dunăre, se numește operațiunea ‘Navigatoru’ în dosarele poliției secrete. România este nu doar un spațiu în care ajunge literatura religioasă, este un spațiu care este și traversat de aceasta, în drum spre Uniunea Sovietică. Aceste cărți ajung și pe granița de la Rădăuți și de acolo trec în Uniunea Sovietică’, a explicat cercetătorul.
În baza proiectului de cercetare, spune Anca Șincan, a fost adunat un vast material de arhivă, dar nu există dovada că aceste cărți au fost confiscate în totalitate și că totuși au fost citite.
‘Ne-am îndreptat înspre comunitățile religioase de aici, am mers în biblioteci de preoți ortodocși, am găsit în bibliotecile lor aceste cărți pe care le primeau din Occident ‘pe sub mână’, cum era vorba în perioada respectivă, și care pe cotor nu aveau nimic, ca să nu iasă în evidență. Le-am găsit în bibliotecile preoților, în comunități neoprotestante, în comunitățile greco-catolice. Absolut toată lumea care avea nevoie de literatură religioasă (și nu se publica în perioada respectivă) avea la un moment dat o astfel de carte în bibliotecă’, a afirmat Anca Șincan.
Foto: (C) DORINA MATIŞ/AGERPRES
În expoziție este prezentat inclusiv un voluminos dosar de cercetare penală întocmit de poliția secretă comunistă în privința introducerii în țară a unor biblii și alte cărți religioase.
‘La acest dosar sunt adăugate toate cărțile care au fost găsite în biblioteca unui preot din clandestinitatea greco-catolică, în momentul în care acesta a fost arestat. Este un dosar penal care urma să servească celor din procuratură în momentul în care îl trimiteau în judecată. Este o expoziție combinată, avem imagini din dosarele poliției secrete, dar este și o expoziție a cărților pe care le-am primit din aceste comunități. Sunt foarte multe din aceste cărți, sunt bătute la mașină. Ca să știți, noi avem și povestea bătutului la mașină în comunism. Pentru că în comunism, fiecare cetățean care avea o mașină de scris trebuia să o înregistreze la Miliție – se introducea o foaie de hârtie și se băteau toate literele din toate semnele mașinii de scris, pentru că toate mașinile de scris aveau o amprentă specială. Și în felul acesta, în momentul în care băteai un text la mașină, dacă era o problemă cu acel text, dacă era un text considerat periculos, un manifest, să spunem, sau o carte din aceasta religioasă, Miliția știa imediat cum să te găsească’, a precizat cercetătorul.
Foto: (C) DORINA MATIŞ/AGERPRES
Coordonatorul Muzeului UMFST, conferențiar universitar doctor Georgeta Fodor, a declarat, pentru AGERPRES, că expoziția ‘Sub capota mașinii’ dorește să transmită și un avertisment celor care au devenit nostalgici față de regimul comunist.
‘Suntem îngrijorați în context contemporan de ascensiunea extremismelor, de curentele acestea nostalgice față de regimurile comuniste. Și muzeul cred că contribuie prin acest eveniment și la a oferi o altfel de educație celor tineri, apropo de ceea ce înseamnă absența libertății, a lipsei libertății de exprimare, a lipsei libertății de a crede și de a-și manifesta deschis credința. Ne bucurăm de această deschidere și parteneriatul cu acest centru de cercetare al religiilor și a istoriei religiilor din cadrul UMFST, pentru că venim și anul acesta, cu prilejul Nopții Muzeelor, cu un eveniment deosebit. Această expoziție temporară este menită să dezvăluie o altă parte din povestea și istoria regimului comunist, de data aceasta a experiențelor religioase ținute, din păcate, la nivel de la nivel de underground’, a subliniat Georgeta Fodor.
Foto: ARHIVA CNSAS
Expoziția ‘Sub capota mașinii’ este un demers al cercetătorilor de la Institutul de Studii Religioase ‘Ioan Petru Culianu’ al UMFST, în colaborare cu Muzeul UMFST, Muzeul Ororilor Comunismului în România și University College Cork din Irlanda.
La realizarea expoziției au contribuit curatorii Anca Șincan, Iuliana Cindrea-Nagy, Ionuț Biliuță, muzeograful Georgeta Fodor și studenții Ioana Onea, Benone Pisuc, Hunor Nagy, Petru Cătinean, Sandor Farkas, Nicu Mărie, Reinhard Suciu și Miruna Andone.
Ediția a 22-a a manifestării Noaptea Muzeelor din România va avea loc sâmbătă, 23 mai, cu participarea a peste 300 de muzee din țara noastră.
