La marginea Sighișoarei, în cătunul Angofa, fermierul Mircea Țânț depune eforturi susținute pentru păstrarea biodiversității și a patrimoniului genetic al României prin salvarea singurei rase de găini autohtone recunoscute și omologate la nivel internațional, Gât Golaș de Transilvania.
‘Sunt fermier în zona Angofa și totodată pasionat și crescător de găini de rasă, și mai anume Gât Golaș de Transilvania. Sunt și președintele Asociației Crescătorilor de Gât Golaș din România și totodată președintele Asociației Crescătorilor de Păsări și Animale Mici de Rasă din Sighișoara, care a fost fondată în 1896, fiind cea mai veche asociație de profil din sud-estul Europei. Este o rasă rustică, cunoscută din 1875 ca găina cu gâtul gol, ulterior denumită Gât Golaș de Transilvania, fiind singura rasă românească recunoscută sau omologată internațional. Suntem organizați în Asociația Crescătorilor Gât Golaș din România. Suntem undeva la 48 de membri, fiecare au efective de la 10 până la 100’, a declarat presei Mircea Țânț.
Fermierul are în grijă aproape 150 de exemplare din rasa Gât Golaș de Transilvania, păsări de o valoare inestimabilă, care astăzi se încăpățânează să supraviețuiască în fața presiunilor economice moderne.
‘Se presupune că genetica ei ar fi migrat inițial din estul Turciei, din vechea Persie, adusă pe meleagurile noastre de populațiile nomade. Însă actul de naștere oficial al rasei în marea arenă mondială poartă amprenta Transilvaniei istorice. Cunoscută încă din 1875 sub numele simplu de ‘găina cu gâtul gol’, rasa a cunoscut o adevărată explozie internațională datorită intuiției a două femei din jurul Sighișoarei. O săsoaică din Dumbrăveni și o nemțoaică din Albești au fost cele care, în anul 1875, au dus aceste păsări ciudate, dar fascinante, la marea Expoziție de la Viena. Impactul a fost uriaș. Păsările din Transilvania au cucerit rapid publicul din marile capitale ale Europei, fiind prezentate cu succes la Paris în 1880 și, ulterior, la Londra în anul 1900, sub steagul Imperiului Austro-Ungar. Deși a fost prezentată de o săsoaică și o nemțoaică în acea perioadă, ea a rămas găina noastră, a românilor de suflet’, a spus Mircea Țânț.
Dincolo de aspectul său exotic, dominat de gâtul complet lipsit de penaj și de culoarea roșiatică a pielii expuse, găina Gât Golaș de Transilvania este o pasăre extrem de utilă și eficientă pentru gospodăriile rurale.
‘La această rasă, penele nu cresc uniform pe tot corpul, ci sunt distribuite strict în pterile – benzi sau zone epidermice specifice pe care se dezvoltă penajul contur. Între aceste benzi se întind apteriile, zone de piele complet golașă, lipsite de pene. Această particularitate anatomică se traduce printr-un mare avantaj gospodăresc: pasărea se curăță de pene extrem de repede și ușor după sacrificare. La acest aspect se adaugă o precocitate uimitoare, puicuțele începând să ouă încă de la vârsta de patru luni, dar și o calitate excepțională a cărnii, recunoscută ca fiind deosebit de fragedă și gustoasă’, a explicat fermierul.
Totuși, farmecul rasei vine la pachet și cu un temperament pe măsură, fiind considerate a fi bătăușe.
‘Sunt păsări foarte rebele și bătăușe. Mai ales cocoșii, care se maturizează rapid, încep luptele între ei încă de la patru sau cinci luni. Dacă ai și alte rase printre ele, Gâtul Golaș tinde să domine și sare imediat la bătaie’, a afirmat Mircea Țânț.
În adăposturile fermei din Angofa, Mircea Țânț menține un nucleu valoros de 146 de exemplare, împărțite în trei varietăți de culoare distincte: neagra – cea mai răspândită și robustă, alba și varietatea barată, cea din urmă fiind exact aceeași cromatică spectaculoasă care făcea furori la Viena în secolul al XIX-lea.
Pasiunea pentru standardul de rasă și perfecțiunea formelor l-au propulsat pe sighișorean în elita arbitrajului internațional.
Mircea Țânț a obținut recent titlul de arbitru european, atingând cel mai înalt nivel în ierarhia jurizării competițiilor de frumusețe avicolă. El ne spune că România se poate lăuda în prezent cu cinci astfel de arbitri de rang european la nivelul federației naționale, alături de arbitri naționali și cei de club, aflați la primul pas al carierei.
În cadrul marilor expoziții, cum a fost și cea de la Trencin din 20 septembrie 2026, unde sighișoreanul a făcut parte din juriu, fiecare pasăre este evaluată pe baza unei fișe stricte, împărțite în trei mari criterii.
‘Primul urmărește calitățile și conformitatea cu standardul rasei: poziția corpului, structura picioarelor, aripilor, forma capului, a crestei și a ciocului. Al doilea criteriu identifică elementele ce pot fi îmbunătățite în procesul de selecție viitor – cum ar fi o coadă mai bine aranjată sau un piept mai dezvoltat pe măsură ce pasărea se maturizează. Ultimul criteriu vizează defectele, penalizând conformațiile atipice sau defectele mecanice, precum un deget rupt sau o pană sucită în coadă’, a precizat fermierul.
Rezultatele muncii de selecție de la Angofa nu au întârziat să apară, în palmaresul fermierului existând și o campioană europeană, titlu câștigat de o găină de-a sa, anul trecut, la Nitra.
Pe lângă găina declarată Campioană Europeană, recent, la expoziția internațională, o altă puicuță din ferma sa, varietatea neagră, a cucerit titlul de Campioană Internațională, succese completate de numeroase alte distincții naționale și de club.
‘Pe lângă satisfacția morală, aceste titluri aduc și o recunoaștere pragmatică: cu cât pasărea obține un punctaj mai mare pe fișa de arbitraj, cu atât valoarea ei financiară și genetică crește, asigurând sustenabilitatea liniei. În ciuda tuturor calităților sale native și a rezistenței la condițiile de mediu, Gâtul Golaș de Transilvania trece printr-un moment critic. Din considerente strict economice, dictate de avântul hibrizilor industriali de mare productivitate, tot mai mulți gospodari români renunță la rasele tradiționale’, consideră fermierul.
Pentru a atrage atenția asupra acestui tezaur viu, asociația condusă de Mircea Țânț a organizat la Sighișoara o expoziție europeană de club, evenimentul reprezentând un dublu omagiu: pe de o parte, a marcat împlinirea a 150 de ani de la recunoașterea oficială a rasei, iar pe de altă parte, a celebrat curajul celor două crescătoare vizionare din Dumbrăveni și Albești, care au arătat lumii, pentru prima dată în 1875, valoarea acestei păsări.
Crescătorii de găini din zonă susțin că prin fiecare expoziție organizată, prin fiecare fișă de arbitraj completată și prin fiecare pui eclozat în ferma din Angofa, Mircea Țânț și colegii săi de asociație scriu, zi de zi, cronica rezistenței rasei.
‘Ei sunt cei care refuză să lase Gâtul Golaș de Transilvania să devină doar o ilustrație prăfuită în cărțile de istorie zootehnică, amintindu-ne tuturor că identitatea unui popor se păstrează și prin protejarea bogățiilor vii ale pământului său’, a afirmat un tânăr pasionat de găini cu gâtul gol, Radu Nechit.
Sursa foto deschidere: / Facebook
