Muzeul Național al Țăranului Român transmite, luni, la sărbătorirea a 120 de ani de la înființare, că trecutul nu reprezintă doar o moștenire de păstrat, ci și o resursă valoroasă pentru prezent și pentru viitor. În următoarele luni, muzeul va celebra această etapă importantă prin proiectul ”Experimentând cu trecutul. 120 de ani de patrimoniu și reinventare”.
”Aniversările ne invită să privim în urmă, dar și înainte. Credem că trecutul nu este doar o moștenire pe care o păstrăm, ci o resursă pentru prezent și pentru viitor. Patrimoniul cultural capătă sens atunci când este cercetat, reinterpretat și împărtășit mai departe. În lunile următoare vom marca această aniversare prin proiectul ‘Experimentând cu trecutul. 120 de ani de patrimoniu și reinventare’, o serie de conferințe, ateliere, activități dedicate arhivei muzeului, un concert de muzici tradiționale, un calendar aniversar și materiale video care aduc în prim-plan oamenii, obiectele și poveștile muzeului. Vă invităm să fiți alături de noi în această aniversare și la evenimentele pe care le-am pregătit. La mulți ani Muzeului Național al Țăranului Român! Să privim cu aceeași curiozitate și responsabilitate spre următorii 120 de ani”, a transmis, luni, MNȚR, într-un comunicat postat pe Facebook.
Potrivit MNȚR, încă din anul 1905, Guvernul conservator condus de Gheorghe Grigore Cantacuzino (celebrul ”Nababul”) a început pregătirile pentru marile aniversări ale anului 1906: 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către Traian – echivalând cu prima intrare în Europa a teritoriului pe care s-a născut România -, 40 de ani de la proclamarea lui Carol I ca Principe al României și 25 de ani de la proclamarea Regatului. Între marile manifestări organizate în 1906, pentru aceste celebrări, cea mai populară a fost, evident, Expoziția Generală Română, inaugurată la 6 iunie, pentru care a fost amenajat Parcul Carol I.
Cinci săptămâni mai târziu, Regele avea să semneze, la 13 iulie, Decretul nr. 2778, prin care se înființa Muzeul Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială. Cel care a militat vreme de un deceniu pentru înființarea unui muzeu de artă națională (cum numea el operele realizate de țărani, artiști anonimi) a fost Alexandru Tzigara-Samurcaș.
Prima expoziție permanentă a Muzeului a fost vernisată în 1907, atunci când a fost și modificată denumirea instituției, care a devenit Muzeul de Etnografie și Artă Națională, iar în 1912, când a fost așezată piatra de temelie și a început edificarea sediului ”Muzeului de la șosea”, a fost din nou modificată titulatura instituției, care a devenit Muzeul de Artă Națională.
Drumul care a urmat a fost unul lung și dificil, până la revenirea Muzeului în sediul său inițial, în 1990, și la acordarea Premiului ”Muzeul European al Anului”, în mai 1996.
”Acum doar câteva săptămâni, așadar, s-au împlinit 30 de ani de la primirea acestui prestigios premiu european, care, pentru prima oară a recunoscut, la nivel continental, valoarea expoziției permanente a Muzeului”, mai amintește Muzeul Național al Țăranului Român.
