Muzeul Național al Țăranului Român va putea fi vizitat în întregime, de duminică urmând a fi redeschis etajul instituției muzeale, prin expoziția ‘Rânduiala vieții’.
‘După un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, în aprilie 2025 a fost redeschis parterul muzeului, prin expoziția ‘Legea creștinească’. Anul acesta, la aniversarea a 120 de ani de la înființare și a 30 de ani de la obținerea premiului EMYA, redeschidem și etajul, prin expoziția ‘Rânduiala vieții’. În sălile Triumf, Haina, Munca – focul, Munca – apa și vântul, Laolaltă, Minorități, Locuire, Tipologii, Casa-n casă, Hrana care ne leagă, muzeografia inițiată de Horia Bernea și de echipa sa lasă poarta deschisă către înțelesurile unei rânduieli a vieții pe care vizitatorul (re)învață, cu fiecare generație, să o recunoască’, transmite muzeul într-o postare pe Facebook.
Alte două expoziții noi completează etajul: ‘Huțulii’ în sala Minorități și ‘Instrumente muzicale aerofone’ în sala Tipologii.
‘Huțulii’ (sala Minorități) pune în dialog două comunități etnice din zona montană a județelor Suceava (Izvoarele Sucevei, Moldova-Sulița, Paltinu, Ciumârna) și Maramureș (Poienile de sub Munte, Ruscova, Repedea), care provin din același spațiu cultural, dar au evoluat diferit ca urmare a conviețuirii cu populația autohtonă.
Rezultatele acestei conlocuiri se regăsesc în forme specifice de cultură materială, precum ouăle încondeiate, ceramica de Kuty, țesăturile și broderiile pline de culoare sau obiectele din lemn, dar și într-un univers mitologic ce îi aduce în prim-plan pe solomonari, stăpânii balaurilor și aducătorii ploilor.
‘Instrumente muzicale aerofone’ (sala Tipologii) aduce în atenția publicului, prin intermediul obiectelor de patrimoniu, al fotografiilor de arhivă și al imaginilor documentare, bogăția și diversitatea instrumentelor muzicale de suflat, precum și semnificațiile lor în cadrul comunităților tradiționale.
Tipologia aerofonelor, varietatea și rafinamentul elementelor decorative, complexitatea structurilor constructive și diversitatea materialelor utilizate pentru realizarea lor, multiplele funcții pe care aceste instrumente le îndeplinesc în viața comunității, precum și contextele în care acestea sunt folosite (nunți, botezuri, înmormântări, clăci, activități agricole, vânătoare, sărbători de iarnă sau ritualuri precum Jocul Călușului) construiesc un parcurs fascinant.
***
Muzeul Național al Țăranului Român continuă o tradiție muzeală începută în 1875, odată cu inițiativa lui Titu Maiorescu de a înființa o secție de artă textilă cu lucrări realizate în mediul rural, în cadrul Muzeului Național de Antichități.
Înființat ca instituție autonomă în 1906 și găzduit, din 1912, în clădirea actuală, muzeul s-a afirmat ca un reper al culturii tradiționale românești.
În 1996, muzeul a fost distins cu prestigiosul Premiu EMYA (European Museum of the Year), fiind singura instituție muzeală din România care a primit această recunoaștere.
În urmă cu aproape un an (24 aprile 2025), muzeul a fost redeschis oficial, după un amplu proces de consolidare și reabilitare, început în 2016, pentru reabilitarea instituției fiind realizate lucrări de structură, arhitectură și instalații.
