Muzeul Theodor Pallady își redeschide porțile pentru public începând de vineri, într-o nouă formulă expozițională, rezultat al unui amplu proces de renovare, reorganizare și reamenajare.
Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul Național de Artă al României, transformările recente includ extinderea spațiului de expunere și regândirea parcursului muzeal, astfel încât patrimoniul să fie pus mai bine în valoare, iar vizitatorii să beneficieze de o experiență coerentă și actuală.
Muzeul Theodor Pallady a fost închis temporar începând cu 4 februarie, lucrările vizând atât interiorul clădirii, cât și grădina, reamenajată ca spațiu deschis pentru întâlniri și evenimente culturale.
Noua viziune a muzeului pune accent pe relația cu comunitatea și pe recuperarea atmosferei Bucureștiului de altădată – un oraș al eleganței și al dialogului cultural. În acest sens, din luna mai, muzeul va găzdui ‘Divanul Artelor’, o serie de întâlniri interdisciplinare inspirate de tradiția saloanelor culturale, menite să transforme spațiul într-un loc viu de reflecție și schimb de idei.
***
https://foto.agerpres.ro/ro/bucuresti-muzeul-theodor-pallady/2499558
Muzeul Theodor Pallady adăpostește colecția soților Serafina și Gheorghe Răut, care cuprinde un important fond de picturi semnate de Theodor Pallady, alături de peste 800 de desene și gravuri din perioada sa pariziană. La sfârșitul anilor ’60, soții Răut au donat Statului român această colecție, împreună cu propria lor colecție de artă – picturi de școală franceză, olandeză, engleză și spaniolă din secolele XVI-XIX, sculptură mică antică și renascentistă, textile, mobilier, ceramică orientală și alte obiecte decorative.
Clădirea muzeului, cunoscută și ca Casa Melik, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, este una dintre cele mai vechi și mai frumoase case negustorești din București și singura deschisă publicului. Numele provine de la Iacob Melik, unul dintre cei mai importanți proprietari ai casei, susținător al Revoluției de la 1848 și autor al lucrării L’Orient devant L’Occident. Lui i se datorează renovarea clădirii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și păstrarea unor elemente tradiționale precum cerdacul de la etaj, scara interioară din lemn și acoperișul cu streașină lată.
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
