NATO a trecut cu bine peste o nouă furtună provocată de Donald Trump, dar membrii europeni ai alianţei militare se pregătesc pentru şi mai multe turbulenţe în relaţiile cu preşedintele SUA. Faptul că un summit NATO, care a început cu un lider american ordonând întreruperea relaţiilor comerciale cu un stat membru, Spania, şi mustrând alte ţări, a fost salutat pe scară largă ca un succes după ce, câteva ore mai târziu, acesta şi-a reafirmat angajamentul faţă de alianţă, spune multe despre starea relaţiilor dintre SUA şi Europa, comentează Reuters.
Liderii europeni s-au arătat optimisti după summitul de la Ankara, mulţumiţi de declaraţia lui Trump privind „dragostea din sală”, de susţinerea sa pentru o declaraţie care reiterează sprijinul pentru pactul de apărare reciprocă prevăzut de articolul 5 al NATO şi de decizia sa de a acorda Ucrainei licenţa pentru fabricarea rachetelor interceptoare Patriot.
Aceasta a fost o uşurare după luni de tensiuni severe provocate de eforturile lui Trump de a prelua Groenlanda de la Danemarca, membră NATO, şi de diviziunile legate de războiul din Iran, care l-au determinat să reia criticile sale de lungă durată la adresa alianţei şi să pună la îndoială viitorul statut de membru al SUA.
Deşi se aşteaptă la o volatilitate sporită în relaţia cu SUA, oficialii europeni consideră că menţinerea aliatului lor superputere în cadrul alianţei are o valoare imensă. Fără influenţa militară a SUA, mulţi se tem că ar fi mai vulnerabili la un atac din partea Rusiei.
RUTTE AFIRMĂ CĂ SUA RĂMÂN „ACTORUL DOMINANT” ÎN NATO
„Există, desigur, un actor dominant în sală – să fim sinceri”, a declarat pentru Reuters secretarul general al NATO, Mark Rutte, după summit.
„Statele Unite reprezintă, singure, jumătate din economia NATO, iar puterea militară a SUA este de neegalat şi este la fel de mare ca puterea restului ţărilor NATO la un loc”, a arătat Rutte.
El a spus că credibilitatea NATO şi capacitatea sa de a descuraja Moscova nu au fost subminate de recentele manifestări ale disensiunilor interne.
Nu toată lumea este atât de sigură. „Chiar dacă Trump se arată amabil, răul este deja făcut”, a spus Jim Townsend, un fost funcţionar de rang înalt al Pentagonului, care lucrează acum la think tank-ul Center for a New American Security. „Rusia şi contribuabilii din ţările membre ale alianţei trebuie să vadă că NATO devine mai puternică, dar acest mesaj se pierde în spectacolul dat de Trump”, a adăugat el.
Un diplomat european, care a vorbit sub condiţia anonimatului, s-a îndoit că summitul ar fi reparat vreunul dintre prejudiciile din ultimele luni. „Dar nu s-a înrăutăţit situaţia şi asta înseamnă un progres, având în vedere…”, a spus diplomatul.
STRATEGIA LUI RUTTE
Încheierea summitului pe o notă pozitivă a reprezentat o oarecare victorie pentru Rutte şi pentru gazda evenimentului, preşedintele turc Tayyip Erdogan.
Înainte de summit, Rutte şi alţi oficiali NATO au încercat să-l convingă pe Trump să lase deoparte tensiunile legate de Iran şi să rămână alături de alianţă, spunându-i că majorările semnificative ale cheltuielilor de apărare ale aliaţilor europeni reprezintă o victorie personală pentru el.
Trump susţine de mult timp că Europa ar trebui să cheltuiască mai mult pentru apărare, iar administraţia sa îi îndeamnă pe europeni să-şi asume responsabilitatea principală pentru apărarea convenţională a continentului.
Când Rutte s-a întâlnit cu Trump la Casa Albă luna trecută, oficialii NATO au amplasat şevaleturi cu grafice mari care arătau creşterile cheltuielilor de apărare ale membrilor europeni ai alianţei şi ale Canadei în deceniul de când Trump şi-a început primul mandat în 2017.
Unul dintre ele purta titlul „The Trump Trillion” scris cu majuscule aurii, sugerând că el era responsabil pentru cheltuielile suplimentare de 1,21 trilioane de dolari ale aliaţilor, deşi graficul acoperea şi cei patru ani ai preşedinţiei lui Joe Biden.
„Unii ambasadori au criticat comportamentul lui Rutte la Washington. Alţii spun: Poate cineva să găsească o alternativă?”, a declarat un diplomat de rang înalt înaintea summitului.
Oficialii au pregătit, de asemenea, date pentru a contracara unele dintre afirmaţiile lui Trump potrivit cărora aliaţii NATO ar fi refuzat să acorde sprijin forţelor americane în războiul cu Iranul. În timp ce Spania a interzis Statelor Unite să utilizeze bazele de pe teritoriul său, alţi aliaţi s-au ţinut în mare măsură de acordurile de lungă durată cu forţele americane, a spus Rutte.
Astfel de eforturi i-au creat uneori probleme diplomatice în rândul europenilor. Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, l-a acuzat pe Rutte că a transmis un „mesaj total înşelător” după ce acesta a afirmat că aproximativ 500 de avioane americane au decolat pentru a sprijini războiul de pe bazele americane din Italia, unde conflictul este extrem de nepopular.
ALIAŢII SEMNEAZĂ ACORDURI DE APĂRARE, DAR SE CONFRUNTĂ CU INCERTITUDINE
Înainte de summit, NATO a încercat, de asemenea, să demonstreze că membrii săi transformă fondurile în capacităţi militare organizând un forum fastuos al industriei de apărare la Ankara, cu ecrane gigantice, videoclipuri sofisticate şi o avalanşă de contracte pentru echipamente militare, inclusiv avioane de supraveghere, drone şi avioane de transport.
Acest eveniment a fost însoţit de o cifră impresionantă – NATO a declarat că acordurile au o valoare de peste 50 de miliarde de dolari.
„Lui Trump îi plac oamenii puternici, învingătorii, cifrele mari şi frumoase şi linguşirea – iar summitul a avut toate acestea”, a declarat Oana Lungescu, cercetătoare la think tank-ul RUSI şi fostă purtătoare de cuvânt a NATO.
Dar oricât de mult ar dura ecoul summitului, oficialii europeni se pregătesc pentru noi turbulenţe.
După ce a redus deja efectivele pe care s-a angajat să le desfăşoare pentru NATO în caz de criză, Pentagonul a lansat luna trecută o revizuire a prezenţei trupelor americane din Europa, care numără 80.000 de soldaţi.
Însă multe state membre ale NATO au ajuns la concluzia că există un lucru pe care îl pot face pentru a reduce tensiunile: să organizeze mai puţine summituri. Planurile pentru o reuniune a liderilor în Albania anul viitor sunt suspendate.
„Este mai bine să apăsăm butonul de pauză în ceea ce priveşte aceste reuniuni, decât să lăsăm alianţa să se confrunte cu ceea ce a devenit o criză existenţială anuală”, a declarat John R. Deni, cercetător senior non-rezident la think tank-ul Atlantic Council.
