Rusia şi SUA au avut marţi, în Arabia Saudită, primele lor discuţii faţă în faţă referitoare la încetarea războiului din Ucraina, iar preşedinţii celor două ţări şi-au exprimat speranţa că se vor întâlni în curând.
După ce preşedintele Vladimir Putin şi-a trimis armata în Ucraina, în luna februarie 2022, SUA şi aliaţii săi au interzis tranzacţiile cu Banca Centrală a Rusiei şi Ministerul de Finanţe din Rusia, blocând în Occident active suverane ruseşti în valoare de aproximativ 300-350 miliarde de dolari. Aproximativ două treimi din aceste active sunt imobilizate în UE, în principal la depozitarii centrali de valori mobiliare, cum ar fi Euroclear din Belgia.
Deşi discuţiile dintre Rusia şi SUA sunt deocamdată la început, o idee vehiculată de Moscova este că Rusia ar putea propune utilizarea unei mari părţi din activele sale îngheţate pentru reconstrucţia Ucrainei, în cadrul unui posibil acord de pace, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, care au dorit să îşi păstreze anonimatul.
Porţiuni mari din estul Ucrainei au fost devastate de război, sute de mii de soldaţi de ambele părţi au fost ucişi sau răniţi şi milioane de ucraineni au fugit în ţările europene şi Rusia. În urmă cu un an, Banca Mondială estima că reconstrucţia Ucrainei ar putea costa 486 miliarde de dolari.
Ideea că Rusia ar putea fi de acord cu utilizarea activelor sale îngheţate pentru reconstrucţia Ucrainei este o premieră şi ar putea oferi un indiciu cu privire la compromisurile la care este dispusă Rusia, într-un moment în care Moscova şi Washingtonul vor să pună capăt războiului.
În 2023, ţările din G7 au afirmat că fondurile suverane ale Rusiei vor rămâne îngheţate până când Rusia va plăti pentru pagubele provocate în Ucraina. Recent, Donald Trump a declarat că ar dori ca Rusia să revină în G7. Guvernatorul Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a spus joi că instituţia pe care o conduce nu este implicată în discuţii vizând ridicarea sancţiunilor sau deblocarea rezervelor. Anterior, Rusia a avertizat că planurile vizând utilizarea fondurilor sale în Ucraina sunt echivalente cu un jaf, mai scrie Reuters.
Analistul şef de la Renaissance Capital, Oleg Kouzmin, a spus că diferenţele de viziune dintre SUA şi Europa, care controlează majoritatea activelor ruseşti, ar putea complica deblocarea. „Ar fi nevoie ca europenii să fie complet de acord cu poziţia actuală a SUA vizând dialogul cu Rusia”, a spus Kouzmin, care a calificat un astfel de scenariu drept „foarte optimist”.
O sursă din apropierea discuţiilor de la Moscova a afirmat că Rusia ar putea accepta ca până la două treimi din rezerve să meargă spre reconstrucţia Ucrainei, în cadrul unui acord de pace, cu condiţia să existe garanţii contabile. Restul ar putea merge spre teritoriile controlate de forţele ruseşti în estul Ucrainei, pe care Moscova le consideră acum ca fiind parte din Rusia.
O altă sursă a spus că Moscova ar putea fi de acord ca banii să fie utilizaţi pentru reconstrucţia Ucrainei, dar cu toate acestea este mult prea devreme să spună cum ar putea fi împărţiţi banii. Sursele au subliniat că este important să fie discutat ce companii vor obţine contracte viitoare pentru reconstrucţie.
Rusia susţine că valoarea totală a rezervelor sale de aur şi valută este de aproximativ 627 miliarde de dolari, incluzând aici şi fondurile îngheţate. Valoarea activelor ruseşti îngheţate variază în funcţie de preţul obligaţiunilor şi fluctuaţiile cursului de schimb.
