România riscă o criză majoră pe piața carburanților după ce Kazahstan, de unde vin 63% din importuri, a întrerupt livrările de țiței, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu.
‘România riscă o criză majoră pe piața carburanților după ce Kazahstan, de unde vin 63% din importuri, a întrerupt livrările de țiței. Piața românească a combustibililor intră într-o perioadă de criză fără precedent, după ce, începând de ieri, livrările de țiței prin sistemul Consorțiului Conductei Caspice către terminalul de la Novorossiisk au fost întrerupte. Efectele le vom simți direct la pompă. Ceea ce anticipam încă de acum câteva luni, că dacă kazahii opresc livrările riscăm să avem penurie de carburanți, riscă să devină realitate’, a scris acesta, miercuri, pe pagina sa de Facebook.
Conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) nu mai primește petrol din Kazahstan, după ce luni a suspendat încărcările de țiței pe nave, din cauza atacurilor asupra petrolierelor la terminalul său de la Marea Neagră, au declarat marți seara, pentru Reuters, trei surse din industrie.
În context, Adrian Negrescu a explicat că sistemul CPC nu este o rută de transport oarecare, ci principala arteră prin care Kazahstanul își exportă țițeiul către piețele mondiale. Conducta, lungă de aproximativ 1.500 de kilometri, leagă zăcămintele din vestul Kazahstanului – inclusiv din zona Mării Caspice – de terminalul maritim aflat în apropierea portului rusesc Novorossiisk, de unde petrolul este încărcat pe petroliere prin trei puncte de descărcare plutitoare, amplasate la aproximativ cinci kilometri de coastă.
Prin acest sistem trece un procent de aproximativ 80% din totalul exporturilor petroliere ale Kazahstanului, țară care ocupă locul al 12-lea în clasamentul mondial al producătorilor de petrol, cu o extracție de aproximativ 1,8-1,9 milioane de barili pe zi, precizează consultantul economic. Doar în 2024, prin conductă au fost transportate 63 de milioane de tone de petrol, dintre care 55 de milioane de tone au provenit chiar din Kazahstan, susține el.
‘Deși traversează teritoriul Rusiei pentru a ajunge la Novorossiisk, țițeiul kazah este certificat ca fiind de origine kazahă și nu intră sub incidența sancțiunilor occidentale impuse Moscovei – un detaliu tehnic esențial care explică de ce România și alte state europene au continuat să cumpere acest țiței fără restricții legale, chiar și după declanșarea războiului din Ucraina. România, potrivit datelor disponibile pentru anul 2025, își acoperă aproximativ 77% din necesarul de țiței din import, restul provenind din producția internă. Din aceste importuri, aproximativ 63% provin din Kazahstan, principalul furnizor de țiței al pieței românești. Făcând calculul, rezultă că aproximativ jumătate din întregul țiței procesat în rafinăriile din România este, de fapt, de origine kazahă. Restul necesarului este acoperit, în principal, din Azerbaidjan, Norvegia, Libia și alți furnizori mai mici’, se arată în postarea citată.
Negrescu amintește că ambele mari rafinării care funcționează pe teritoriul românesc depind, într-o măsură mai mare sau mai mică, de acest flux. Petromidia, controlată de compania petrolieră națională kazahă, este alimentată aproape integral cu țiței kazah, primit prin portul Midia, operat de Rompetrol. Petrobrazi, rafinăria OMV Petrom, folosește la rândul ei țiței kazah, deși într-o proporție mai redusă, restul necesarului ajungând prin portul Constanța, din alte surse.
‘Tocmai din acest motiv, orice perturbare a exporturilor de țiței din Kazahstan sau a transportului prin terminalul CPC de la Novorossiisk poate avea efecte semnificative asupra aprovizionării rafinăriilor românești și, implicit, asupra întregii piețe interne de carburanți – de la disponibilitatea efectivă a motorinei și benzinei, până la prețul final plătit de șoferi la pompă. Avertizam asupra acestui scenariu încă de acum câteva luni, când politicienii ne spuneau să stăm liniștiți, că noi avem surse sigure de aprovizionare’, susține economistul.
În aceste condiții, el consideră că Parlamentul ar trebui să pună pe prima pagină a deciziilor din sesiunea extraordinară problema carburanților și să decidă declararea stării de urgență energetice.
‘Dacă autoritățile de la București nu vor lua urgent măsuri, riscăm să ne trezim cu o criză a carburanților cum n-am mai avut până acum. Parlamentul ar trebui să pună pe prima pagină a deciziilor din sesiunea extraordinară problema carburanților și să decidă declararea stării de urgență energetice. În scenariul în care kazahii vor continua blocada, nu este exclus să ajungem la restricționarea consumului dacă nu vom găsi surse alternative de petrol și mai ales de motorină, acolo unde importăm 80% din necesar’, a încheiat Negrescu.
