Vicepreşedintele Parlamentului European Nicu Ştefănuţă (Grupul Verzilor/ALE) s-a adresat, printr-o interpelare, Comisiei Europene în contextul decziei Meta de a renunţa la verificarea conţinutului de către fact checkeri independenţi în Statele Unite. Europarlamentarul solicită clarificări privind posibile implicaţii în Uniunea Europeană şi conformitatea unei decizii similare cu legislaţia europeană, într-un context mai larg de reglementare a dezinformării.
Potrivit europarlamentarului român, Meta, compania care deţine Facebook şi Instagram, a anunţat săptămâna trecută că va opri programul de fact-checking în Statele Unite începând cu luna martie, înlocuindu-l cu note ale comunităţii.
”Această decizie a atras critici din partea experţilor, care subliniază că notele comunităţii au demonstrat o eficienţă limitată în reducerea dezinformării electorale pe platforma X. Schimbarea ridică semne de întrebare privind impactul asupra proceselor democratice şi a securităţii publice”, arată Ştefănuţă. Potrivit eurodeputatului, Comisia Europeană se află în proces de a transforma Codul de bune practici privind dezinformarea, adoptat în 2018 şi care are, în prezent, caracter non-obligatoriu, într-un set formal de reguli care să funcţioneze sub umbrela Actului legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act).
”În acest fel, companiile semnatare ar fi direct responsabile în gestionarea dezinformării pe platformele lor şi ar putea fi sancţionate în consecinţă”, subliniază Nicu Ştefănuţă.
”Codul de bune practici privind dezinformarea este, în prezent, semnat de 44 de companii, inclusiv Google, Meta şi TikTok şi stabileşte o gamă largă de angajamente şi măsuri voluntare pentru a contracara dezinformarea online, cum ar fi transparenţa publicităţii politice şi cooperarea în timpul alegerilor. Prin transformarea acestuia într-un Cod de conduită al Digital Services Act, semnatarii vor fi obligaţi să se conformeze cu principiile Actului legislativ privind serviciile digitale cu privire la atenuarea dezinformării”, precizează comunicatul.
În acest context, Vicepreşedintele Nicu Ştefănuţă a interpelat Comisia Europeană cu privire la stadiul implementării Codului de conduită, având în vedere impactul limitat al Codului de bune practici privind dezinformarea.
Mai mult, “dacă Meta va adopta aceeaşi abordare în UE, va respecta în continuare Codul de bune practici privind dezinformarea, având în vedere că este semnatară a acestui Cod?”, a întrebat Ştefănuţă.
De asemenea, Nicu Ştefănuţă a întrebat Comisia Europeană dacă înlocuirea verificării faptelor cu note comunitare ar putea reprezenta o măsură suficientă pentru atenuarea dezinformării, fără a prezenta riscuri pentru procesele democratice, discursul civic, procesele electorale sau securitatea publică, având în vedere impactul limitat al acestora. Executivul european a fost întrebat dacă a fost informat de către Meta cu privire la orice modificări aduse politicilor sale de moderare, precum şi capacităţilor personalului de moderare a conţinutului în UE.
„Am văzut cu toţii consecinţele grave ale dezinformării, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale din România. Este timpul ca platformele online să devină mai responsabile cu privire la conţinutul afişat, iar Uniunea Europeană să devină mai fermă în sancţionarea acestora, dacă se constată că legislaţia europeană nu este respectată”, declară Nicu Ştefănuţă.
