Preşedintele Nicuşor Dan îl felicită pe consilierul prezidenţial Dacian Cioloş, candidat la postul de secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, pentru Manifestul „A reuni pentru a construi – Viziune Francofonie 2030”, care prezintă viziunea acestuia privind viitorul organizaţiei, document transmis tuturor statelor membre.
”Îl felicit pe Dacian Cioloş pentru prezentarea viziunii sale privind o Francofonie mai eficientă, mai apropiată de cetăţeni şi mai orientată către rezultate, cu Africa în centrul preocupărilor şi cu toate regiunile pe deplin implicate. Ambiţia sa este de a transforma Francofonia într-un exemplu de multilateralism lucid şi de a-i consolida rolul ca spaţiu de cooperare, dialog şi oportunităţi. Manifestul „Reunim pentru a construi – O viziune pentru Francofonie 2030” a fost transmis tuturor statelor membre.”, a scris preşedintele pe reţeaua X.
Statele şi guvernele membre cu drepturi depline ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF) au primit în ultimele zile, pe canale diplomatice, manifestul „Reunim pentru a construi – O viziune pentru Francofonie 2030”, document care dezvoltă şi structurează viziunea prezentată de Dacian Cioloş la audierea susţinută pe 30 iunie în audierea de la Conferinţa Ministerială a Francofoniei, în cadrul procesului de alegere a viitorului Secretar general al Francofoniei.
Dacian Cioloş propune o proiecţie pragmatică a Francofoniei până în anul 2030, bazată pe convingerea că spaţiul francofon dispune de resursele umane, culturale, economice şi instituţionale necesare pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor săi într-o lume aflată într-o profundă transformare.
„Francofonia de mâine trebuie judecată în funcţie de capacitatea sa de a transforma viaţa femeilor şi bărbaţilor care alcătuiesc comunitatea noastră. Rolul Secretarului General nu se poate limita la administrarea unei organizaţii. El trebuie să întruchipeze, să anime şi să conecteze întregul ecosistem francofon”, afirmă Dacian Cioloş în manifest.
Viziunea prezentată în document este structurată în jurul mai multor direcţii majore de transformare a Francofoniei.
Prima este construirea unei Francofonii a încrederii, capabilă să devină un reper într-o lume din ce în ce mai fragmentată. Dacian Cioloş propune dezvoltarea unui multilateralism vizionar, care să reunească statele, comunităţile, actorii economici, culturali şi academici, societatea civilă şi cetăţenii în jurul unor proiecte comune. Un astfel de multilateralism consolidează suveranitatea statelor membre, încrederea şi respectul reciproc şi creează condiţiile pentru o autonomie strategică mai puternică.
A doua direcţie este construirea unei Francofonii cu Africa în centru şi cu toate regiunile pe deplin implicate. Manifestul subliniază că implicarea activă a tuturor regiunilor nu diminuează rolul Africii, ci, dimpotrivă, contribuie la consolidarea influenţei, vizibilităţii şi capacităţii acesteia de a-şi valorifica întregul potenţial.
„O Francofonie întemeiată pe egalitatea dintre membrii săi este şi o Francofonie care consolidează încrederea, vizibilitatea şi influenţa Africii”, se arată în document.
A treia direcţie se concentrează pe tineri şi pe dezvoltarea unei Francofonii a oportunităţilor.
„Tinerii sunt cel mai bun indicator al viitorului Francofoniei. Alegerea lor de a învăţa – sau nu – limba franceză va spune mai multe despre viitorul limbii noastre decât toate proiecţiile statistice. Pentru ei, franceza trebuie să fie mai mult ca oricând o limbă a culturii, dar şi o limbă a oportunităţilor şi a viitorului. O limbă care permite crearea unei companii, dezvoltarea unui proiect, atragerea de investiţii, găsirea unui loc de muncă sau construirea unui parteneriat. Pentru că ceea ce contează nu este numărul proiectelor pe care le lansăm. Ci vieţile pe care le transformăm”, afirmă Dacian Cioloş.
În această viziune, limba franceză trebuie să devină nu doar un instrument de comunicare şi cultură, ci şi o limbă a educaţiei, a inovării, a antreprenoriatului şi a oportunităţilor economice.
Manifestul propune şi consolidarea dimensiunii economice a Francofoniei ca o continuare firească a misiunii sale culturale.
„O Francofonie care conectează continentele, operatorii, comunităţile şi cetăţenii în jurul marilor priorităţi care ne vor modela viitorul: educaţia, dezvoltarea economică, securitatea alimentară, agricultura durabilă, digitalizarea, inteligenţa artificială, tranziţia ecologică şi climatică, antreprenoriatul tinerilor, drepturile omului, emanciparea femeilor, statul de drept şi pacea”, se arată în document.
O altă direcţie de acţiune este ca Francofonia să-şi crească semnificativ capacitatea de acţiune prin mobilizarea unor resurse suplimentare şi prin gestionarea acestora cu eficienţă, transparenţă şi responsabilitate. Documentul pledează pentru consolidarea cooperării cu statele membre, băncile de dezvoltare, instituţiile internaţionale şi sectorul privat şi pentru o abordare strategică a resurselor şi obiectivelor organizaţiei.
Manifestul susţine că Francofonia trebuie să-şi consolideze influenţa internaţională nu prin dimensiunea instituţională, ci prin utilitatea pentru cetăţeni.
„Întrebarea nu este de unde vine viitorul Secretar general. Întrebarea este ce Francofonie vrem să construim împreună şi cum putem mobiliza toate energiile noastre pentru a reuşi acest lucru”, subliniază Dacian Cioloş.
Viziunea susţinută de Dacian Cioloş este fidelă fondatorilor Francofoniei, subliniază Manifestul, dar este totodată orientată spre viitor şi capabilă să transforme vieţi prin crearea de oportunităţi pentru cetăţeni.
„Atunci când Léopold Sédar Senghor definea Francofonia drept «acest umanism integral» întemeiat pe întâlnirea energiilor tuturor continentelor, el nu vorbea doar despre o limbă, o ţară sau o regiune. Vorbea despre un proiect uman. Despre o manieră de a locui lumea împreună. Şi astăzi, această viziune îşi păstrează întreaga forţă”, se arată în document.
Transmiterea manifestului către statele şi guvernele membre are ca scop animarea dezbaterii din comunitatea francofonă privind viitorul organizaţiei, în contextul alegerilor pentru funcţia de Secretar General. Lansat imediat după audiere, documentul oferă o prezentare detaliată a direcţiilor strategice, principiilor şi obiectivelor pe care Dacian Cioloş le propune pentru viitorul Francofoniei şi este în linie cu documentele fundamentale ale acesteia, respectiv Carta Francofoniei, Cadrul Strategic al Francofoniei 2023-2030, Declaraţia de la Bamako şi Declaraţia de la Saint Boniface.
Nicuşor Dan a anunţat, în 26 martie, la evenimentul organizat cu prilejul Zilei Internaţionale a Francofoniei, că Dacian Cioloş este candidatul României pentru funcţia de secretar general al organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. În 16 aprilie, nominalizarea a fost trimisă preşedintelui francez Emmanuel Macron, în calitate de actual Preşedinte al Summitului Francofoniei.
