Nicuşor Dan, în plângerea penală împotriva Elenei Lasconi: Imaginile sunt false, modificate digital. Nu a existat vreo întâlnire reală. Campania a vizat denigrarea mea şi manipularea electoratului, cu scopul de a-mi scădea popularitatea DOCUMENT

Candidatul independent la alegerile prezidenţiale, Nicuşor Dan, afirmă, în plângerea penală depusă, vineri dimineaţă, la DIICOT, împotriva Elenei Lasconi, în scandalul fotografiilor în care ar apărea, separat, el, Victor Ponta şi Florian Coldea în apropierea aceleaşi clădiri, în timpul nopţii, că imaginile sunt „false, modificate digital”, fără a exista vreo întâlnire reală între cele trei persoane. Potrivit lui Dan, scopul publicării acestor fotografii este afectarea „într-un mod grav şi iremediabil” a imaginii sale. Nicuşor Dan consideră că această campanie a fost realizată în scopul denigrării sale şi cu „intenţia directă” de a „manipula electoratul” şi de a-i „scădea popularitatea”. Dan mai spune că din comentarii a reieşit că oamenii au perceput acele fotografii false ca fiind reale, ceea ce confirmă că intenţia a fost aceea de a-i manipula, afectând negativ percepţia alegătorilor asupra candidaturii sale.

În plângerea penală depusă la DIICOT împotriva Elenei Lasconi, Nicuşor Dan aminteşte că în seara de 1 mai aceasta a postat, pe pagina sa de pe o reţea de socializare, cinci fotografii însoţite de „un comentariu sugestiv”, menit să inducă electoratului ideea unei „pretinse întâlniri” el şi alte două persoane publice, într-un spaţiu ce nu poate fi identificat, pe timp de noapte. Postarea, care a devenit rapid virală în spaţiul public, conţine următorul text: „În spiritul adevărului, cred că avem cu toţii nevoie de nişte explicaţii pentru aceste fotografii”.

Sub acest comentariu erau afişate patru fotografii, care îl înfăţişau, aparent, pe Nicuşor Dan, pe Victor Viorel Ponta, candidat şi el la alegerile prezidenţiale, şi pe Mihail Florian Coldea.

„În realitate, aceste imagini sunt false, modificate digital, fără a exista vreo întâlnire reală între persoana vătămată şi celelalte două persoane vizate, care apar în fotografii. Aceste materiale vizuale nu corespund unei realităţi faptice, fiind cel mai probabil rezultatul unor operaţiuni de prelucrare digitală (inclusiv prin tehnici de tip deepfake), având ca scop afectarea într-un mod grav şi iremediabil a imaginii subsemnatului, în contextul alegerilor prezidenţiale în curs de desfăşurare. Consider că această campanie a fost realizată în scopul denigrării subsemnatului şi cu intenţia directă de a manipula electoratul şi de a-mi scădea popularitatea, având în vedere nivelul scăzut de încredere a cetăţenilor în domnul Mihail Florian Coldea”, arată Nicuşor Dan în plângerea penală depusă la DIICOT.

Acesta consideră că este de „notorietate” faptul că „orice asociere cu cele două persoane publice are un potenţial negativ asupra oricărui candidat la aceste alegeri prezidenţiale”.

De asemenea, Nicuşor Dan precizează că, din observarea postării respective, nu reiese „în mod cert”  sursa reală a fotografiilor, Elena Lasconi neprezentând „nicio dovadă privind autenticitatea acestora”.

„Cu toate acestea, a ales să le posteze în spaţiul public, prezentându-le ca pe nişte fapte petrecute în mod real, lăsând în mod intenţionat loc de interpretări defăimătoare. Postarea a fost publicată pe pagina oficială de Facebook a doamnei Elena Valerica Lasconi, care este urmărită de un număr considerabil de utilizatori (peste 180.000 de urmăritori), fiind ulterior redistribuită de mii de persoane, preluată în media şi comentată în emisiuni de televiziune, ceea ce a amplificat rapid impactul de imagine şi a creat o stare de neîncredere în ceea ce priveşte moralitatea şi corectitudinea subsemnatului”, afirmă Nicuşor Dan în plângere.

Potrivit aceleiaşi surse, reacţiile generate în comentarii şi în alte postări ulterioare indică faptul că oamenii au perceput acele fotografii false ca fiind reale, ceea ce confirmă că intenţia a fost aceea de a-i manipula, afectându-se negativ percepţia alegătorilor asupra candidaturii sale.

„Fapta descrisă anterior sugerează o intenţie clară de a manipula alegătorii, printr-un mecanism de inducere în eroare, de prezentare ca adevărată a unei fapte vădit mincionase, în scopul de a obţine anumite avantaje posibil de natură patrimonială, injuste, consecinţa directă fiind scăderea poziţiei subsemnatului în clasamentul electoral, putând duce până la pierderea alegerilor prezidenţiale”, afirmă Nicuşor Dan în plângere.

Potrivit acestuia, în cazul de faţă, inducerea în eroare nu se realizează asupra unei singure persoane, ci „asupra opiniei publice în ansamblu, cu precădere asupra electoratului, căruia i se transmite, în mod voit şi sistematic, un mesaj fals, cu aparenţă de autenticitate”.

„Scopul acestei acţiuni nu este altul decât de a produce un prejudiciu de imagine candidaturii subsemnatului, prin compromiterea credibilităţii mele şi alterarea în mod deliberat a opţiunilor de vot ale alegătorilor. Aşadar, consider că sunt incidente dispoziţiile art. 244 alin. (1) şi (2) din Codul penal, fapta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune. De asemenea, potrivit art. 181 alin. (2) Cod penal care defineşte noţiunea de ”date informatice”, acestea sunt identificate ca fiind „orice reprezentare a unor fapte, informaţii sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic”. Astfel, prin diseminarea în spaţiul public a unor fotografii care prezintă elemente vizuale neconforme cu realitatea, printr-o procedură de modificare digitală, au apărut o serie de consecinţe care au dus la afectarea opiniei electoratului faţă de candidatura subsemnatului”, se arată în plângerea menţionată.

Nicuşor Dan mai consideră că imaginile, care fac obiectul postării Elenei Lasconi, se încadrează în noţiunea definită de Codul Penal a ”datelor informatice”, astfel că „orice modificare sau intervenţie asupra acestora, fără drept, va atrage incidenţa dispoziţiilor art. 325 Cod penal, respectiv tragerea la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii de fals informatic”.

„Aşa cum am arătat în paragraful anterior, fotografiile se încadrează în noţiunea de ”date informatice”, prevăzute de art. 181 alin. (2) Cod penal, fiind rezultatul unui proces de creare digitală, în cadrul unui sistem informatic. Ele înfăţişează persoane cunoscute, dar care sunt puse într-un cadru fictiv, în care, cel puţin subsemnatul nu m-am aflat niciodată. Prin urmare, putem considera că datele informatice au fost alterate, prin modificarea conţinutului vizual, fie în mod direct, prin suprapunerea unor imagini, fie cu ajutorul unor programe speciale care sunt utilizate în acest scop. Această acţiune este suficientă pentru a întruni elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 362 Cod penal, respectiv ale infracţiunii de alterarea integrităţii datelor informatice. Urmarea imediată, respectiv atingerea adusă inteprităţii datelor informatice/fotografiilor, printr-una din cele două modalităţi, în mod similar infracţiunilor mai sus analizate, sunt de natură a-mi crea un vădit prejudiciu de imagine în contextul actual al alegerilor prezidenţiale”, se menţionează în acelaşi document depus la DIICOT.

Mai mult, Nicuşor Dan afirmă că acţiunea Elenei produsă „cu patru zile înainte” de desfăşurarea primului tur al alegerilor prezidenţiale din 4 Mai 2025 „nu face decât să întărească ideea conform căreia a existat o intenţie exactă de prejudiciere„ a sa, în sensul ca „perioada de timp scurtă rămasă până la scrutin să nu permită descoperirea adevărului”.

„În probaţiune, în dovedirea celor susţinute şi pentru stabilirea adevărului, solicit efectuarea unei expertize tehnice informatice, asupra celor 5 fotografii, în scopul stabilirii autenticităţii acestora, dar şi administrarea tuturor probelor concludente şi pertinente care se vor dovedi utile soluţionării cauzei”, mai afirmă Nicuşor Dan.

Acesta solicită „respectuos” DIICOT, având în vedere contextul electoral în care a fost săvârşită fapta, să dispună „cu celeritate” începerea urmăririi penale faţă de toate persoanele care se fac vinovate de săvârşirea faptelor prezentate şi luarea tuturor măsurile care se impun pentru aflarea adevărului.

Candidatul independent la Preşedinţie Nicuşor Dan a anunţat vineri că a depus plângere împotriva Elenei Lasconi pentru alterare de conţinut informatic, fals informatic şi înşelăciune, după ce aceasta a publicat mai multe imagini care sugerau că s-a întâlnit cu fostul prim-adjunt de la SRI Florian Coldea. 

Dan a precizat că de scandalul provocat de Lasconi profită sistemul condus de premierul Marcel Ciolacu şi interfaţa acestuia, Crin Antonescu, candidatul coaliţiei de guvernare la alegerile prezidenţiale.

Candidatul USR la alegerile prezidenţiale Elena Lasconi a declarat, joi, despre presupusa întâlnire a lui Nicuşor Dan cu Florian Coldea, la care a făcut referire recent, că a primit un e-mail cu nişte poze pe care le-a publicat pe Facebook. Sunt înfăţişaţi Nicuşor Dan, Victor Ponta şi Florian Coldea, în imagini separate, părând că ies din aceeaşi curte. Şi Nicuşor Dan, şi Victor Ponta au negat existenţa unei astfel de întâlniri şi au anunţat că vor depune plângere penală împotriva lui Lasconi.

Antonescu: Nu ştiu dacă s-a întâlnit Nicuşor Dan cu Florian Coldea. Este fără relevanţă pentru viitorul României/ Sunt singurul candidat care îl poate învinge pe Simion în turul 2. Sprijiniţi-mă să ajung acolo!

Justin Kluivert: „Ar trebui să fiu în Cartea Recordurilor” / Olandezul a înscris în toate cele şase mari campionate din Europa / În ceea ce priveşte „Big Five”, primul care a reuşit performanţa a fost Răducioiu