Cercetările asupra hormonilor care reglează apetitul sunt favoritele observatorilor pentru premiul Nobel dedicat medicinei, care dă luni startul sezonului nobelurilor din acest an, relatează AFP.
Câștigătorii celor șase premii Nobel – pentru medicină, fizică, chimie, literatură, pace și economie – vor fi anunțați în perioada 5-12 octombrie.
Medicina dă startul luni, începând cu ora locală 11:30 (09:30 GMT), premiul putând fi acordat cercetărilor care au deschis calea către pastilele de slăbit precum Ozempic și Mounjaro, au indicat analiștii pentru AFP.
Acestea ar putea include cercetarea asupra microflorei intestinale, descoperirea hormonilor care reglează senzația de sațietate și foame sau lucrările privind hormonul eliberat de intestin după mese și care semnalează sațietatea, ‘peptida de tip glucagon 1’ (GLP-1), imitată de medicamente precum Ozempic.
‘Este probabil ca un premiu Nobel să recunoască una sau alta dintre aceste cercetări’, a estimat David Pendlebury, responsabil al Clarivate, o companie de analiză a datelor și care prezice potențialii laureați ai premiului Nobel pe baza numărului de citări ale lucrărilor lor. ‘Aș plasa GLP-1 în fruntea listei, pur și simplu datorită impactului său clinic imens la nivel mondial’, a explicat el.
Numeroși oameni de știință au adus contribuții majore în acest domeniu, însă trei nume revin în mod regulat: endocrinologul canadian Daniel Drucker, medicul danez Jens Juul Holst și chimista americană născută în fosta Iugoslavie Svetlana Mojsov.
În cazul în care Comitetul Nobel ar decide să opteze pentru o altă direcție, ar putea fi premiate cercetările privind celulele stem, care vizează modul în care pielea se regenerează și se vindecă.
Biologul celular american Elaine Fuchs și colega sa britanică Fiona Watt sunt considerate pioniere în acest domeniu, potrivit jurnalistei specializate în știință la radioul public suedez SR Annika Astman. Cercetările lor ‘au schimbat fundamental modul în care înțelegem reînnoirea și menținerea sănătății țesuturilor’, a subliniat ea.
Distincția ar putea reveni, de asemenea, unei noi tehnici de imagistică, tomografia în coerență optică, o tehnică neinvazivă.
Un alt domeniu care ar putea atrage atenția comitetului de medicină îl reprezintă receptorii de adeziune ai sistemului imunitar, identificați de imunologul american Timothy Springer. Acești receptori sunt un fel de ‘gheare moleculare’ situate pe celulele imunitare, care le ajută să se agațe de vasele de sânge, să pătrundă în țesuturi și să ajungă la focarele de infecție.
Acești receptori sunt esențiali pentru orientarea apărării imunitare a organismului și constituie ținte pentru cercetarea tratamentelor împotriva mai multor boli inflamatorii și autoimune.
Însă, premiul ar putea să recunoască, de asemenea, cercetările privind cancerul de sân sau secvențierea ADN, esențiale în lupta împotriva coronavirusului.
Premiul Nobel pentru fizică va urma marți celui pentru medicină, iar miercuri va fi rândul chimiei.
Câștigătorul premiului pentru literatură va fi anunțat joi. Unii consideră că Academia Suedeză ar putea, după ce anul trecut l-a premiat pe maghiarul Laszlo Krasznahorkai, să distingă o scriitoare, posibil din America Latină. Argentiniana Samanta Schweblin, în vârstă de 48 de ani, ar putea fi una dintre aceste potențiale laureate, potrivit criticului literar Lina Kalmteg.
Printre celelalte nume care apar în mod regulat în speculații se numără scriitoarea americană din Antigua, Jamaica Kincaid, scriitoarea chineză Can Xue, australienii Gerald Murnane și Alexis Wright, americanul Thomas Pynchon și scriitoarea mexicană Cristina Rivera Garza.
Cel mai așteptat este, fără îndoială, Premiul Nobel pentru Pace, anunțat vineri la Oslo. Anul acesta, juriul ar putea alege un laureat care să beneficieze de consens, după controversa stârnită de laureata din 2025, lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado, care i-a oferit medalia președintelui american Donald Trump, cel care a dus o campanie intensă, dar în zadar, pentru a obține acest premiu, notează AFP.
‘Întotdeauna există mult lobby, ba chiar încercări de a exercita presiuni’, a recunoscut pentru AFP Kristian Berg Harpviken, secretarul Comitetului Nobel. ‘Suntem foarte obișnuiți cu asta’, a adăugat el.
Printre potențialii candidați se numără un premiu comun acordat organizației Save the Children (Salvați Copiii) și lui Mykola Kouleba, un apărător ucrainean al drepturilor copilului care militează pentru readucerea în Ucraina a copiilor duși ilegal în Rusia din teritoriile ocupate.
Sunt menționate, de asemenea, Emergency Response Rooms (ERR) din Sudan, o vastă rețea de voluntari care ajută populațiile care se confruntă cu dubla amenințare a războiului și a foametei, precum și Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), după un an 2025 care a fost cel mai sângeros înregistrat vreodată pentru această profesie.
Premiul Nobel pentru Economie va încheia sezonul premiilor Nobel, la 12 octombrie.
