Statele Unite au bombardat Iranul a şasea noapte a rând, vineri, Teheranul le-a acuzat de faptul că au făcut victime vizând infrastructuri civile, iar mai multe ţări aliate americanilor în Orientul Mijlociu au anunţat că au fost ţintite în atacuri, marcând o nouă intensificare a conflictului, relatează AFP.
Armata americană a anunţat pe X că a atacat, în noaptea de joo spre vineri, ”zeci de ţinte militare iraniene, precum instalaţii de supravegherea coastei şi de apărare aeriană, infrastructuri logistice militare şi instalaţii maritime”.
Iranul a anunţat, la rândul său, bombardamente împotriva unor poduri, unui port, unui aeroport şi unei gări.
Agenţia oficială iraniană de presă Irna a prezentat un bilanţ de opt morţi şi 20 de răniţi în atacuri împotriva acestor infrastructuri în noaptea de joi spre vineri.
Teheranul a anunţat anterior că atacurile americane s-au soldat, de la 22 iunie, cu 38 de morţi şi peste 400 de răniţi.
”Dacă americanii lovesc infrastructurile Republicii islamice, atunci toate infrastructurile dinh regiune vor deveni ţinte legitime ale Iranului”, a ameninţat un purtător de cuvânt al armatei raniene, citat de televiziunea de stat.
Forţele armate ale Iordaniei, Kuwaitului şi Qatarului au anunţat că au înfruntat vineri în zori atacuri aeriene, iar sirene de alertă au fost declanşate în două rânduri în Bahrain.
Un copil a fost rănit în Qatark, o ţară mediatoare în conflict.
Un purtător de cuvânt al armatei iraniene, citat de televiziuna de stat, a anunţat că Republica islamică a vizat instalaţii militare în Kuwait, cu drone explozive.
ATACURI REVENDICATE ÎN SIRIA ŞI OMAN
Gardienii Revoluţiei au dat asigurări, la rândul lor, că au atacat în Siria un ”centru de comandament de Operaţiuni Speciale al inamicului” în regiunea Al-Tanf, la frontiera cu Irakul, şi radare americane în Oman.
Cele două ări nu au confirmat imediat astel de atacuri.
Opt rebeli iranieni kurzi, care oprează în nordul Irakului, au fost ucişi într-un atac atribuit de către gruparea lor Iranului.
Preşedintele american Donald Trump ameninţa în această săptămână să atace centralele electrice ale Iranului, dacă iranienii nu se întorc la masa negocierilor.
Confruntările armate s-au reluat la 7 iulie, după atacuri împotriva unor nave la Golful Parsic imputate Iranului.
Atacurile desfăşurate de atunci sunt fără precedent de la armistiţiul din aprilie şi subminează eforturi diplomatice în vederea unei opriri de durată a conflictului.
NAVĂ ATINSĂ DE UN ”PROIECTIL”
Războiul, lansat la 28 februarie prin bombardamente ale Israelului şi Statelor Unite, s-a slodat cu mii de morţi, în principal în Iran şi Liban şi continuă să zdruncine economia mondială.
Ministerele de Externe ale Chinei şi Pakistanului – o ţară mediatoare în negocieri, i-au îndemnat vineri pe beligeranţi să reia negocierile în cadrul unui protocol al unui acord semnat la jumătatea lui iunie, făcut ţăndări.
Negociatorul-şef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat anterior că un acord ”are sens doar atunci când clauzele sale sunt valide şiaplicate”.
Islamabadul a cerut o ”revenire la normal în Strâmtoaea Ormuz”, închisă din nou de către Iran în weekend. În replică, Statele Unite şi-au restabilit blocada porturilor iraniene.
Donald Trump ”rămâne în continuare deschis diplomaţiei, în acelaşi timp”, a anunţat joi o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Ea a declarat că iranienii ”l-au anunţat pe preşedinte că vor în continuare să încheie un acord. Noi le vorbim, dar, încă o dată, preşedintele nu-i va lăsa să tragă în nave în Strâmtoarea (Ormuz) fără consecinţe”.
În Strâmtoarea Ormuz, tranzitată înainte de război de o cincime din petrolul şi gazele naturae lichefiate (GNL) mondiale, traficul s-a rărit.
Agenţăia britanică de securitate maritmă UKMTO a anunat vineri că o navă a fost lovită de un ”proiectil neidentificat” în largul Omanului, în apropierea strâmtorii, provocând pagube ”minore” şi fără să facă victime.
Cursurile petrolului rămân relativ stabile, în pofida situaţiei, iar barilul Brent se afla vineri la 85 de dolari.
