„Aceste schimbări nu doar că vor îmbunătăţi eficienţa şi transparenţa proceselor vamale, dar vor contribui şi la integrarea României în economia globală. Adaptarea la aceste noi realităţi va necesita un angajament ferm din partea autorităţilor vamale, a sectorului privat şi a comunităţii comerciale”, se menţionează într-un material semnat de Mihai Petre, Director, Comerţ Internaţional, EY România.
Conform cercetării, România se află în plin proces de transformare radicală a serviciilor vamale, desfăşurat sub semnul Strategiei privind reforma autorităţii vamale din România aplicate în perioada 2022 – 2024, care va continua însă din perspectivă nouă, aceea de acceptare a ţării noastre în Spaţiul Schengen.
„Acum, modernizarea şi eficientizarea activităţilor vamale, care vor avea un impact direct asupra economiei naţionale, dar şi asupra schimburilor comerciale regionale şi europene, vor include restructurarea obligatorie a reţelei punctelor de frontieră, precum şi a procedurilor de vămuire şi control al mărfurilor care tranzitează, intră sau pleacă din România. Dincolo de obiective de pregătire avansată a personalului şi dotarea cu echipamente adecvate actului de supraveghere a frontierelor naţionale, cheia în tot acest tablou ar trebui să fie digitalizarea proceselor şi implementarea soluţiilor bazate pe inteligenţă artificială (AI)”, se precizează în document.
Potrivit comunicatului, România a început să implementeze sisteme digitale pentru a facilita procesarea rapidă a documentelor vamale. Aceste sisteme permit depunerea electronică a declaraţiilor vamale, reducând timpul de aşteptare şi erorile umane.
Totodată, digitalizarea vămilor se aliniază cu iniţiativele Uniunii Europene de a crea un sistem vamal integrat. Acest lucru implică interoperabilitatea între sistemele vamale ale statelor membre, facilitând schimbul de informaţii şi cooperarea între autorităţi.
„DEigitalizarea îmbunătăţeşte transparenţa proceselor vamale, permiţând comercianţilor să acceseze informaţii relevante şi să urmărească stadiul declaraţiilor lor în timp real”, se mai spune în comunicat.
Teoretic, soluţiile de tip AI vin să contribuie semnificativ la modernizarea serviciilor vamale, cu menţiunea că acestea trebuie să fie create pe standarde de transparenţă şi securitate poate mai ridicate comparativ cu alte sectoare, precizează sursa citată.
Totodată, utilizarea inteligenţei artificiale pentru analiza datelor vamale poate contribui esenţial la identificarea riscurilor şi la prevenirea fraudelor. Algoritmii AI pot analiza modele de comportament şi pot semnala anomalii în declaraţiile vamale, susţine consultantul EY.
„AI poate automatiza procesele repetitive, cum ar fi verificarea documentelor şi clasificarea mărfurilor, ceea ce duce la o eficienţă crescută şi la reducerea timpului de procesare. Soluţiile AI sunt capabile să ofere asistenţă autorităţilor vamale în luarea deciziilor, prin furnizarea de analize şi recomandări bazate pe datele disponibile, colectate şi importate direct în sistem ori prin cooperare cu autorităţile vamale din statele UE şi din Europa”, susţine autorul analizei.
Pe de altă parte, utilizarea soluţiilor de tip AI la un astfel de volum uriaş de date, mai ales pe zona de risc, aproape că devine o condiţie sine qua non în gestionarea şi utilizarea analizei de date în activitatea Vămii şi în strategiile de perfectare a serviciilor vamale.
Aderarea României în Spaţiul Schengen înseamnă libera circulaţie a persoanelor, dar pentru mărfuri şi schimburi comerciale abordarea este diferită. „Într-adevăr, circulaţia se realizează fără controale, fără formalităţi şi fără taxe plătite în punctul vamal, chiar din anul 2007, de când România a intrat în UE. Rămâne însă foarte important controlul mărfurilor în acest context, respectiv colaborarea cu autorităţile din ţările vecine.
În absenţa pârghiei de control fizic, prin implementarea proiectului e-Transport, autoritatea va avea şi îşi va menţine o prezenţă permanentă pe frontiera cu statele UE vecine, Ungaria şi Bulgaria”, mai arată analiza.
Pe de altă parte, pe proiectul e-Sigiliu, prevăzut să fie operaţional la început de 2025, autoritatea dispune de automobile dotate cu un sistem IT sofisticat, care citesc în timp real numerele de înmatriculare ale transportatorilor, astfel încât vor fi disponibile informaţii actualizate referitoare la acel transport.
Pe lângă acest sistem de e-Sigiliu, avem sistemul de securizare a frontierei prin dotarea cu scanere (şase în prezent, la care se vor adaugă încă cinci în acest an) care, pe lângă partea de securitate (se vor diminua intrările de mărfuri neautorizate), va însemna şi fluidizarea intrărilor. Pe scurt spus, personalul de la frontiere va fi degrevat de controlul fizic, acesta fiind preluat de către birourile vamale.
„Aderarea la Spaţiul Schengen impune României să îndeplinească standarde stricte în ceea ce priveşte securitatea frontierelor şi gestionarea fluxurilor comerciale. Acest lucru va necesita modernizarea infrastructurii vamale şi a proceselor de control. De asemenea, odată cu intrarea în Schengen, se aşteaptă o fluidizare a fluxurilor comerciale, ceea ce va necesita o adaptare a serviciilor vamale pentru a gestiona un volum mai mare de mărfuri fără a compromite securitatea. Aderarea la Schengen va facilita cooperarea cu alte state membre în domeniul schimbului de informaţii şi al controlului vamal, contribuind la o gestionare mai eficientă a riscurilor”, se mai spune în document.
La nivelul Autorităţii Vamale din România, s-a anunţat deja faptul că Centrul de Imagistică va fi operaţional până la sfârşitul anului 2025, va scana, practic, tot ce a trecut prin frontieră şi va realiza o monitorizare completă şi complexă. În frontieră nu mai sunt spaţiile de control necesare, mărfurile vor tranzita foarte repede graniţele, dar controalele amănunţite se vor face la interior.
„În acest moment, România utilizează într-o mică proporţie proceduri simplificate, astfel încât marfa să ajungă direct în locaţia operatorului economic. Deocamdată suntem sub 10% pe această procedură, adică mult sub media UE, ceea ce înseamnă că este locul obligatoriu care să absoarbă soluţiile digitale, pentru creşterea eficienţei ca timp şi costuri. Serviciile vamale române se restructurează pentru a integra noile tehnologii şi pentru a răspunde cerinţelor internaţionale, ceea ce va include crearea de departamente specializate în digitalizare şi utilizarea AI”, precizează sursa citată.
EY are peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova şi oferă servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.
