România intră într-o nouă perioadă de instabilitate politică într-un moment economic extrem de sensibil: deficitul bugetar și inflația au început să scadă, dar industria pierde locuri de muncă, costurile de finanțare rămân ridicate, iar companiile resimt efectele cumulate ale fiscalității, consumului slab și lipsei de predictibilitate, avertizează CC Tax Advisory, într-un comunicat de presă.
‘Datele publice disponibile descriu o economie care a început să se stabilizeze după ajustarea fiscală severă din ultimul an, dar care nu dispune încă de suficientă rezistență pentru a absorbi fără costuri o criză politică prelungită. Calendarul următoarelor două săptămâni este cel care ar trebui să preocupe mediul de afaceri. Votul de învestitură în Parlament este așteptat în jurul datei de 28 septembrie. Fără rectificare bugetară, sistemul de sănătate rămâne fără fonduri de la 1 octombrie. Pe 2 octombrie, agenția S&P publică evaluarea de rating a României – următorul test critic după ce Fitch a fost trecut la limită, în iulie’, se arată în comunicat.
Compania menționează că. în primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar s-a redus cu 37% față de aceeași perioadă a anului trecut – de la 3,99% la 2,34% din PIB. Inflația a coborât de la peste 10% în iunie la 6,2% în august, sub dobânda de politică monetară a BNR pentru prima dată în peste un an. Încasările din TVA au depășit cu 18,56 miliarde de lei nivelul din 2025.
‘Ce (încă) nu s-a reparat: Costul asigurării împotriva riscului de neplată a României este de 144 de puncte de bază – dublu față de Oman și Indonezia. Randamentul obligațiunilor în lei pe doi ani, 6,52%, este cel mai ridicat din Uniune. La 10 septembrie, România își acoperise doar 65% din necesarul de finanțare al anului, de 265 de miliarde de lei. În clasamentul IMD al competitivității, țara a coborât 12 poziții într-un an – iar la capitolul eficiența mediului de afaceri se află pe locul 69 din 70 de economii analizate, după o cădere de 19 poziții. Ce este pe teren: Semnele de stabilizare macroeconomică sunt însoțite de o deteriorare vizibilă a economiei productive. Din 2024 până la jumătatea anului 2026, soldul salariaților activi s-a redus cu peste 185.000 de persoane. Industria prelucrătoare a pierdut peste 51.000 de salariați, dintre care aproximativ 18.000 numai în industria auto. Aceste evoluții sunt relevante pentru bugetul public. Mai puține locuri de muncă și o activitate industrială mai slabă înseamnă venituri mai mici din contribuții și impozite, consum mai redus și o presiune suplimentară asupra companiilor care rămân active’, se precizează în comunicat.
Potrivit companiei, rata șomajului a urcat la 6,8% la finalul primului semestru, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu și peste maximul înregistrat în timpul pandemiei. În același timp, industria se îndreaptă spre al treilea an consecutiv de contracție.
‘Economia nu intră în interimat atunci când politica intră în criză. Salariile, TVA-ul, contribuțiile, ratele bancare și facturile către furnizori au în continuare termene fixe. Pentru o companie, incertitudinea politică nu este o dezbatere televizată, ci un cost care intră direct în buget, în cash-flow și în decizia de a investi sau de a angaja. De patru ani spun același lucru, anume că instabilitatea fiscală costă mai mult decât orice cotă de impozitare. Nu mai este de mult o observație de consultant, e un preț care se plătește în dobândă. România a redus deficitul, a înjumătățit inflația, dar se împrumută ca o țară cu rating junk, pentru că piețele nu cumpără cifre chiar dacă este sunt mai bune decât precedentele. Piețele <> predictibilitate. Rectificarea bugetară și proiectul de buget pe 2027 sunt cele două documente care vor determina atât ratingul suveran, cât și cadrul fiscal în care vor opera companiile românești anul viitor. Ambele depind de formarea unui guvern. Ce cerem noului Guvern este același lucru pe care l-am tot cerut Executivelor: Consultări reale înainte de adoptarea noilor măsuri fiscale,nu după ce ele au fost aprobate și instituirea unei reguli simple: niciun document care afectează fiscalitatea să nu intre în ședința de Guvern fără fișa de impact pe IMM-uri publicată care să conțină două informații în ea: câte firme sunt afectate de măsuri și cât le costă măsurile’, afirmă Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory.
Conform acesteia, atunci când clienții companiei au luat decizia de a amâna o investiție au luat-o pentru că nu știau nivelul de impozitare care-i va aștepta la finalizarea investiției.
‘Și au preferat să aștepte, deși inflația le mânca din cash. Vă spun care este temerea zilei de azi, de la firul ierbii: o nouă ordonanță trenuleț, care va da iar peste cap sistemul fiscal. Faptul că România ocupă locul 69 din 70 la eficiența mediului de afaceri nu e un accident statistic, e rezultatul a patru ani consecutivi de modificări fiscale adoptate rapid, insuficient documentate și niciodată evaluate după adoptare.
Recomandarea CC Tax Advisory pentru trimestrul patru este una de disciplină internă, nu de anticipare politică. Devine imposibil să anticipăm ce vor face decidenții, deci nu putem decât să controlăm procesele interne. De aceea, recomandăm tuturor antreprenorilor: verificarea poziției reale la bugetul de stat prin fișa-plătitor, nu prin evidența proprie; clarificarea temeiului legal al fiecărei retrageri de numerar din firmă și construirea bugetului pentru 2027 în trei scenarii fiscale, nu într-unul singur’, a mai afirmat Cornelia Năstase.
