Antreprenorul Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu mediul de afaceri, confirmă că introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare a fost una dintre ideile analizate în cadrul grupului de lucru reunit la Palatul Cotroceni pentru identificarea unor soluții de reducere a deficitului bugetar.
„Apreciez îngrijorarea legitimă a opiniei publice cu privire la măsurile pe care noul guvern le va adopta pentru redresarea bugetului României. Observ că multe dintre ideile vehiculate în spațiul public sunt, de fapt, piese din puzzle-ul discutat în cadrul grupului de lucru reunit la Cotroceni”, afirmă Anastasiu într-o postare publică.
El critică faptul că dezbaterea publică se concentrează mai degrabă pe atribuirea paternității ideilor, decât pe valoarea acestora „Ceea ce mi se pare, însă, cu adevărat îngrijorător este că dezbaterea publică se concentrează excesiv pe cine a propus o idee și prea puțin dacă ea are sens, cum ar putea fi implementată eficient și cu ce impact. În loc să analizăm temeinic măsurile necesare pentru corectarea deficitului, riscăm să transformăm discuția într-un exercițiu de atribuire a meritelor sau, mai grav, de găsire a vinovaților”.
Microtaxă pe tranzacții bancare: Reacția lui Dragoș Anastasiu
În contextul dezbaterii aprinse privind propunerea unei taxe bancare, Anastasiu neagă că ideea i-ar aparține, dar confirmă că ea a fost discutată în mod legitim în grupul de lucru: „Mai nou, mi se atribuie propunerea privind microtaxarea tranzacțiilor bancare și analiza aferentă apărută în spațiul public. Aș fi pregătit să îmi asum atât ideea, cât și textul, dacă mi-ar aparține. Însă respect ceea ce înseamnă proprietate intelectuală și nu pot valida, nici măcar prin tăcere, practici care frizează plagiatul. Pentru acuratețea discuției: această idee a fost una dintre cele analizate în cadrul grupului de lucru. Nu are importanță cine a pus-o pe masă. Bancherii au fost întrebați dacă o astfel de abordare are sau nu sens în contextul economic actual. Este o întrebare legitimă.”
În încheiere, consilierul prezidențial îndeamnă la o dezbatere axată pe fundamente economice, nu pe aspecte personale: „Vă propun, așadar, să ne concentrăm pe ceea ce contează cu adevărat: valoarea ideilor, impactul lor bugetar și sustenabilitatea lor economică. Nu pe paternitatea lor. România are nevoie de soluții solide, nu de dispute sterile despre cine a fost primul care a aprins lumina.”
Context: o posibilă taxă pe tranzacții, discutată în negocierile pentru viitorul guvern
În cadrul consultărilor politice și tehnice de la Cotroceni s-a discutat și o variantă de microtaxare a tranzacțiilor bancare — o contribuție unitară de 1 leu pe tranzacție, până la un anumit plafon, și de 3 lei pentru tranzacțiile de valoare mare. Măsura ar urma să se aplice inclusiv retragerilor de numerar și ar viza atât persoanele fizice, cât și juridice.
Conform unor estimări neoficiale, un astfel de mecanism ar putea aduce aproximativ 50 de miliarde de lei anual la bugetul de stat. România are ca obiectiv, până la finalul anului 2025, reducerea deficitului bugetar cu circa 30 de miliarde lei.
Oficial, nicio decizie nu a fost încă asumată politic, dar surse participante la discuții afirmă că ideea este considerată fezabilă din punct de vedere tehnic, în contextul avansului digitalizării și al gradului ridicat de utilizare a instrumentelor electronice de plată.
