Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) trebuie să se adapteze la noile inovații tehnologice dacă dorește să poată continua să ‘facă justiție’, a avertizat președintele acestei instanțe internaționale, Mattias Guyomar, într-un interviu publicat vineri de AFP, avertizând că, ‘dacă nu utilizăm inteligența artificială, suntem mâncați’.
Deja utilizată în sistemul judiciar, în special pentru căutarea jurisprudenței sau ca ajutor în întocmirea unui dosar, inteligența artificială generativă pune instituția în fața ‘unei noi provocări’, expunând-o unui risc crescut de plângeri abuzive, dar IA poate, de asemenea, să accelereze procesarea dosarelor, rezumă Guyomar.
‘Știm foarte bine că mâine s-ar putea să primim, cu un singur clic, mii de reclamații generate de inteligența artificială’, subliniază el în timpul acestui interviu acordat miercuri, cu ocazia aniversării semnării Convenției europene a drepturilor omului în 1950, pe care CEDO are sarcina de a o aplica în cele 46 de țări membre.
Va trebui atunci să putem detecta rapid dacă ‘reclamațiile sunt abuzive’, continuă el, subliniind exemplul recent al unei plângeri primite ‘privind un caz complet fals, inventat’.
Fenomenul rămâne marginal, dar ‘ne așteptăm ca acesta să capete amploare’, potrivit lui.
‘Și dacă plângerile sunt valide, Curtea va trebui să se ocupe de această mulțime de cazuri’, subliniază el, chiar dacă este deja copleșită de cereri și este adeseori criticată pentru lentoarea procedurilor sale.
CEDO, cu sediul la Strasbourg, este instanța de ultim recurs pentru persoanele care consideră că drepturile le-au fost încălcate, după epuizarea tuturor procedurilor din țara lor.
‘Dacă nu folosim inteligența artificială, suntem mâncați. Vom fi copleșiți. Și nu vom mai putea face justiție’, avertizează președintele francez al CEDO, numit în mai 2025 la conducerea instituției pentru un mandat de trei ani.
Anul trecut, CEDO a redus la 53.450 numărul total al cazurilor sale în curs, cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, datorită în special unei creșteri de 5% a cazurilor judecate.
Dar acest număr a crescut la peste 60.000 anul acesta după un aflux de reclamații, provenind în special din Turcia, pe fondul represiunii care a urmat tentativei de lovitură de stat din 2016.
Curtea a început într-adevăr un proces de automatizare, cu un instrument intern care permite facilitarea căutărilor în circuit închis și un ajutor pentru traducere.
Dar este nevoie să mergem mai departe și să ‘vedem în ce măsură putem să facem aceasta și în procesul direct judiciar’, subliniază magistratul.
În prealabil, CEDO va elabora o ‘cartă etică’ a cărei adoptare este prevăzută pentru anul viitor și care va fi făcută publică.
‘Există o condiție principială, aceea că omul trebuie să rămână în buclă. Și că nu este vorba să delegăm mașinii ceea ce ține în mod propriu de deliberarea judiciară’, spune el.
Integrarea IA va avea un cost și va depinde deci de bunăvoința țărilor membre, chiar dacă resursele lipsesc deja, potrivit lui.
CEDO are jurisdicție asupra a 700 de milioane de persoane, iar, anul trecut, a judecat 38.000 de cazuri cu 46 de judecători și 650 de grefieri, afirmă Mattias Guyomar.
Toate acestea cu un buget mai mic de 90 de milioane de euro, indică președintele CEDO, subliniind că ‘nu este suficient’.
