Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat miercuri că numărul cazurilor noi de cancer diagnosticate anual la nivel mondial ar putea crește până la 35 de milioane, de la 20,6 milioane în 2024, dacă țările nu vor lua măsuri urgente, informează DPA.
Raportul global al OMS privind situația cancerului din 2026 arată că 92% din populația mondială va fi afectată de cancer la un moment dat în timpul vieții, fie personal, fie prin intermediul unui membru apropiat al familiei.
Raportul evidențiază inegalități flagrante în ceea ce privește depistarea și tratamentul cancerului la nivel mondial. Rata de supraviețuire în cazul cancerului mamar se ridică la 85% în țările bogate, comparativ cu aproximativ 40% în țările mai sărace, potrivit OMS. Accesul la un tratament cel puțin minim este disponibil în doar 39% din totalul țărilor.
Multe dezbateri se concentrează pe noile tehnologii, noile opțiuni terapeutice și noile speranțe, a afirmat expertul OMS André Ilbawi. Totuși, aceasta nu este realitatea pentru multe persoane din întreaga lume, care, potrivit acestuia, ”sunt încă lăsate în urmă”.
”Cancerul este o boală profund personală care ne afectează pe aproape toți. Însă supraviețuirea unei persoane în fața cancerului nu ar trebui să depindă niciodată de locul în care s-a născut sau de veniturile pe care le are”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Un diagnostic de cancer provoacă adeseori o suferință psihologică gravă pentru pacienți și familiile acestora, dar boala este, de asemenea, ”una dintre principalele cauze ale falimentului din motive medicale”, se arată în raportul OMS. Acesta precizează că peste jumătate dintre pacienți și familiile lor se confruntă cu costuri medicale catastrofale.
Dintre principalii factori de risc, fumatul a înregistrat o scădere, numărul persoanelor care fumează țigări, trabucuri sau pipă fiind cu 27% mai mic decât în 2010. Progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea consumului de alcool au fost limitate, în timp ce obezitatea și sedentarismul continuă să crească.
”Principala lacună nu mai este o lacună de cunoștințe, ci o discrepanță între ceea ce știm și ceea ce facem”, se arată în raportul OMS.
