Numărul trecerilor ilegale a frontierei în Uniunea Europeană a scăzut cu 32% în perioada iulie 2025-iunie 2026, în timp ce numărul cererilor de azil s-a redus cu 16%, iar rata deportărilor la nivelul Uniunii Europene a sporit la 31% în perioada analizată, indică raportul anual privind migrația și azilul, prezentat vineri de Comisia Europeană, transmit AFP și dpa.
”Reformele noastre funcționează: migrația ilegală continuă să scadă semnificativ”, a declarat comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Magnus Brunner.
”Cu noul nostru sistem pus în practică, avem mai mult control referitor la cine poate veni în Europa, cine poate sta și cine trebuie să plece”, a adăugat Brunner.
Raportul se referă la progresele semnificative înregistrate de statele membre în punerea în aplicare a Pactului privind migrația și azilul, care este pe deplin în vigoare din luna iunie a anului trecut: noul sistem Eurodac este operațional în toate statele membre. Statele membre utilizează noile proceduri de screening și la frontieră, o treime din totalul cererilor de azil înregistrate fiind prelucrate în cadrul procedurilor accelerate sau la frontieră de la intrarea în vigoare a pactului, iar punerea în aplicare a primei rezerve de solidaritate pentru 2026 este pe drumul cel bun.
În același timp, sunt necesare eforturi continue pentru a se asigura că toate componentele pactului sunt pe deplin operaționale, în special în ceea ce privește obligațiile statelor membre în materie de responsabilitate. Statele membre au înregistrat progrese semnificative pentru a asigura aplicarea deplină a noilor norme, deși sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda provocările rămase.
O concluzie a raportului este aceea că Grecia și Cipru se află sub presiunea migrației din cauza nivelului disproporționat al sosirilor din ultimul an. Italia se află, de asemenea, sub presiunea migrației din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de căutare și salvare pe mare. În plus, ținând seama de situația generală în materie de migrație și, în special, de incidentul din Ceuta, Spania se află, de asemenea, sub presiunea migrației. Prin urmare, aceste patru state membre vor fi eligibile pentru a avea acces la rezerva de solidaritate, sub rezerva aplicării în continuare a normelor privind responsabilitatea. Comisia Europeană constată, de asemenea, că, deși Italia a înregistrat progrese în ceea ce privește aplicarea normelor privind responsabilitatea, sunt în continuare necesare progrese suplimentare și acestea vor fi monitorizate îndeaproape.
Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Slovenia și Finlanda sunt expuse riscului de presiune exercitată de migrație. Acest lucru este urmarea fie a unui număr relativ mare de sosiri ilegale, deplasări secundare neautorizate, cereri de azil sau protecție temporară acordată persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, fie a riscului de utilizare a migrației ca armă, ce ar putea crea obligații disproporționate în anul următor. Aceste state membre vor avea acces prioritar la setul permanent de instrumente al UE de sprijin în materie de migrație, iar situația lor va fi monitorizată și reevaluată rapid, dacă este necesar.
Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Austria și Polonia se confruntă cu o situație semnificativă în materie de migrație din cauza efectului cumulativ al migrației în ultimii cinci ani. Aceștia vor putea solicita Consiliului să acorde o deducere integrală sau parțială din contribuțiile lor la rezerva de solidaritate pentru anul următor.
De asemenea, Comisia Europeană a propus Consiliului să instituie rezerva de solidaritate pentru 2027, pentru a răspunde nevoilor statelor membre aflate sub presiune migratorie. Consiliului îi revine să stabilească dimensiunea rezervei de solidaritate și modul în care va contribui fiecare stat membru la aceasta.
