Profesorul Sonja Hofer și dr. Sara Mederos, autoarele studiului, au investigat rolul nucleului geniculat ventrolateral (vLGN) în controlarea reacțiilor de frică, pornind de la observații anterioare privind influența vLGN asupra răspunsurilor instinctive de frică.
Experimentul a implicat expunerea șoarecilor la stimuli vizuali amenințători, dar fără posibilitatea de fugă. Inițial, șoarecii au reacționat ca și cum ar fugi, însă în timp au învățat că stimulul nu reprezenta un pericol real.
Prin optogenetică și înregistrări electrofiziologice, cercetătoarele au descoperit că zonele vizuale posterolaterale superioare (plHVA) din cortexul vizual sunt importante în faza inițială a învățării. Ulterior, memoria acestei învățări este stocată în vLGN.
Studiul a detaliat circuitele fricii, mecanismele de învățare a controlului fricii, regiunile cerebrale, căile neuronale, conexiunile sinaptice și mecanismele moleculare implicate.
Zonele vizuale superioare ale cortexului cerebral sunt cruciale în învățarea suprimării fricii, dar nu mai sunt necesare după ce învățarea a avut loc.
Învățarea și memoria asociată depind de circuite subcorticale, o constatare surprinzătoare având în vedere studiile anterioare asupra plasticității neuronale în neocortex și hipocamp.
Deși studiul a fost realizat pe șoareci, cercetătoarele consideră că rezultatele ar putea fi relevante și pentru creierul uman, deoarece căile neuronale sunt similare, scrie incredibilia.ro.
Aceste descoperiri ar putea avea implicații pentru tratarea tulburărilor de anxietate și a sindromului de stres posttraumatic, unde reacțiile de frică devin exagerate.
Identificarea zonelor cerebrale implicate în suprimarea fricii ar putea duce la noi tratamente, precum stimularea profundă a creierului, ultrasunetele focalizate sau terapii medicamentoase. Pe lângă aplicațiile clinice, studiul contribuie la înțelegerea mecanismelor fundamentale ale creierului.
Înțelegerea acestor procese este esențială pentru progresul științific și medical, și pentru dezvoltarea de noi tratamente pentru afecțiunile cerebrale. Studiul a fost publicat în revista Science.
