O dezbatere despre recunoașterea știrilor false, alfabetizarea digitală și combaterea dezinformării a deschis, miercuri, la Aula Bibliotecii Centrale Universitare ‘Carol I’, cea de-a XV-a ediție a Festivalului ‘Strada de C’Arte’. La eveniment au participat numeroși elevi și profesori de la colegii bucureștene.
Directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare ‘Carol I’, Mireille Rădoi, amfitrionul evenimentului interactiv, a subliniat importanța festivalului și a întâlnirilor pe care acesta le propune publicului.
‘Bine ați venit în această instituție, în prima manifestare a unui maraton cultural de cinci zile. ‘Strada de C’Arte’ se numește acest festival pe care l-am inițiat în urmă cu 15 ani, (…) când am avut această idee, care părea cam năucitoare la momentul acela, destul de îndrăzneață, de a deschide porțile, de a aprinde luminile, de a arăta că o bibliotecă nu este neapărat și exclusiv un loc de studiu, unde seriozitatea și somptuozitatea clădirii te apasă. Am vrut să demonstrăm că a veni la bibliotecă poate să fie și ceva care să îți dăruiască o experiență clăditoare, fondatoare. o întâlnire cu un autor, o întâlnire cu un analist politic, o întâlnire cu un profesor, un spațiu unde putem să dezbatem, să fim atenți și să ne lustruim sufletul și mintea’, a spus Mireille Rădoi.
Foto:(c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
Directorul BCU a arătat că tema întâlnirii este una ‘de mare interes’: ‘Cum recunoaștem o știre falsă, cât este rațional, cât este emoțional într-o știre, cine, de unde știi, cine ți-a zis? Toate întrebările astea voi ar trebui să vi le puneți înainte să decideți dacă ceea ce ați citit sau ce a venit la voi este un conținut adevărat sau fals, dacă merită să-l repostați, să-l repromovați’, a transmis Rădoi.
Decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, Alina Bârgăoanu, a pledat pentru o abordare mai largă a alfabetizării digitale, care să depășească verificarea știrilor.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
‘Ar trebui să avem competențe de a naviga spațiul informațional în integralitatea sa. Adică, de exemplu, să știm cum să ne ferim de publicitatea înșelătoare, de înșelătoriile financiare, cum să ne protejăm intimitatea, spațiul personal, în mediul online. Vorbim despre o competență de a parcurge, de a naviga spațiul informațional în general, pentru a ne proteja de a fi în siguranță, în general: cum să nu cumpărăm bilete de la un furnizor de bilete care nu este autentic, cum să nu cumpărăm medicamente care să ne pună în pericol sănătatea etc’, a declarat Alina Bârgăoanu pentru AGERPRES.
Ea a prezentat felul în care ‘actorii care ne doresc răul în spațiul informațional se joacă foarte mult cu emoțiile noastre, cu vulnerabilitățile noastre cognitive’, insistând asupra unor erori de judecată, precum eroarea de confirmare, efectul IKEA și efectul de HALO, care pot influența modul în care utilizatorii evaluează informațiile.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
‘Deci, din păcate, domeniul depășește zona știrilor și eu cred că aceste competențe sunt deja competențe de viață și a fost foarte inspirată ideea de a avea un public atât de tânăr, pentru că eu nu cred că aceste competențe ar trebui cultivate doar la nivelul tinerilor, ci ar trebui cultivate la nivelul întregii societăți. Dar, evident, publicul tânăr este o prioritate și de acolo probabil că ar trebui să începem. Repet, aceste competențe ar trebui să fie transgeneraționale. Dacă ne fixăm doar pe tineri, cred că ratăm tabloul social în ansamblu’, a subliniat Alina Bârgăoanu.
Sarmiza Andronic, doctor în Științe Politice și cadru didactic asociat al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științele Comunicării, Universitatea de Vest din Timișoara, a recomandat tinerilor prezenți ‘să meargă la sursă’.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
‘Este foarte important, dacă putem, să mergem la sursă. Dacă, de exemplu, aveți un eveniment la școală și apare o postare de la cineva că evenimentul nu mai are loc, ce faceți? Pe cine întrebați? Pe ChatGPT? Adică, primul lucru pe care îl faceți nu este să-i trimiteți doamnei diriginte mesajul și să întrebați dacă se mai ține acest eveniment. Nu. O să-l share-uiți imediat cu toți colegii nu? Și o să mi spuneți că nu se mai ține sau, dimpotrivă, ‘Ia uite mă, ne-au păcălit, nu se mai ține’. Sursa este importantă, din nou subliniez acest lucru. (…) Sigur, citiți titluri peste tot în presă. Și unele ne zguduie și rămânem cu titlul, fără să ne mai uităm care este conținutul articolului’, a spus Sarmiza Andronic.
Fondatoarea Festivalului Boovie, Carmen Ion, a remarcat, la rândul său, că problema combaterii dezinformării trebuie abordată și în rândul adulților.
‘Nu știu însă cum ar trebui abordată problema în ceea ce îi privește pe adulți. Inevitabil cunosc o mulțime de părinți, inevitabil cunosc o mulțime de profesori. Făcând acest festival, avem o bază de date de aproape 10.000 de profesori, plus părinți, plus comunități cu care intrau în legătură și constat foarte des că în cadrul adulților este un număr destul de mic de oameni care este cu adevărat interesat cum anume să facă față dezinformării, manipulării, decriptării știrilor false. Deci acolo, de la o vârstă încolo nu există interes și nici măcar nu există o conștientizare reală asupra pericolelor pe care le presupun toate acestea’, a spus Carmen Ion.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
Directorul general adjunct al AGERPRES, Cristina Tatu, a vorbit despre responsabilitatea jurnaliștilor de a prezenta informații adevărate, provenite din surse credibile și verificate.
‘AGERPRES este cea mai importantă sursă de știri în momentul acesta. Ce aș putea să vă spun despre jurnaliștii AGERPRES este că întotdeauna caută adevărul, întotdeauna au sursele cele mai bune și întotdeauna lucrăm după informații verificate. (…) Avem fluxuri de știri economice, sportive, externe, interne, locale, foarte multe, foarte variate. Cred că aproximativ 70% dintre știri sunt ‘la liber’, pentru că acesta este rolul nostru, de a informa. Informațiile noastre vin de la instituțiile statului, vin de la oamenii care sunt prezenți la conferințe de presă, la dezbateri. Deci, niciodată nu avem informația ‘Am auzit de la’. Informația noastră este o informație sigură, care răspunde la niște întrebări, o informație asumată și care nu poate fi pusă sub semnul întrebării’, a punctat Cristina Tatu.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
***
Un adevărat ‘maraton’, cu aproape 30 de evenimente organizate în perioada 23-27 septembrie, Festivalul ‘Strada de C’Arte’, ajuns la cea de-a XV-a ediție, include în acest an lansări de carte, întâlniri cu scriitori, dezbateri, expoziții, concerte, spectacole de teatru și film, lecturi publice, ateliere și tururi ghidate.
Evenimentul marchează 15 ani de cultură urbană, în care spațiile BCU ‘Carol I’ și zonele din jurul acesteia au devenit un loc de întâlnire pentru cititori, scriitori, artiști, cercetători și publicul de toate vârstele.
Programul festivalului, care poate fi consultat pe pagina https://stradadecarte.ro/, păstrează spiritul edițiilor anterioare, fiind construit în jurul întâlnirii dintre public, carte și celelalte forme ale culturii.
Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
