O misiune de anchetă a ONU privind Iranul a transmis joi că există motive întemeiate să creadă că Statele Unite s-au aflat în spatele a două lovituri militare asupra unei școli și a unei baze sportive din Iran, în luna februarie, și că acestea au constituit crime de război, relatează Reuters.
De asemenea, misiunea a constatat că autoritățile iraniene au comis crime împotriva umanității în timpul represiunii violente asupra protestelor antiguvernamentale.
Concluziile unui nou raport al Misiunii Internaționale Independente de Anchetă privind Iranul – care urmează să fie prezentat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva – au vizat comportamentul SUA în timpul conflictului militar cu Iranul început în februarie, precum și reacția guvernului iranian la tulburările care au cuprins întreaga țară începând cu finalul lunii decembrie.
Misiunile permanente ale Iranului și SUA la Geneva nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta raportul.
Oficialii americani au declarat anterior că operațiunile militare sunt desfășurate în conformitate cu legislația privind conflictele armate, în timp ce Iranul a respins în mod constant acuzațiile privind încălcările sistematice ale drepturilor omului.
Experții ONU au precizat că au găsit motive întemeiate să creadă că forțele americane au fost responsabile pentru un atac asupra Școlii Primare Shajareh Tayyebeh din orașul Minab, unde peste 150 de oameni și-au pierdut viața – dintre care aproximativ 120 de elevi -, potrivit oficialilor iranieni.
Misiunea a concluzionat că atacul a fost unul nediscriminatoriu, soldat cu victime în rândul civililor și cu distrugerea infrastructurii civile, constituind astfel o crimă de război conform dreptului internațional.
Potrivit raportului, SUA s-au bazat pe informații care sugerau prezența unui comandant militar iranian de rang înalt la fața locului, însă nu au verificat în mod adecvat aceste informații înainte de a lansa atacul. Anchetatorii au afirmat că omisiunea de a actualiza datele privind ținta și de a confirma că respectiva clădire reprezenta un obiectiv militar a depășit simpla neglijență.
‘Mai degrabă, SUA au vizat clădirea școlii deși erau conștiente de riscul semnificativ de a lovi un obiectiv civil și au acționat cu nesăbuință în privința posibilității ca acest lucru să se întâmple’, se arată în raport.
În luna iunie, președintele american Donald Trump a declarat că ‘nimeni’ nu a atacat în mod deliberat o școală de fete din Iran în luna februarie, invocând o anchetă privind incidentul. Agenția Reuters a relatat în premieră că o anchetă internă inițială a armatei americane a indicat faptul că forțele SUA au fost, cel mai probabil, responsabile pentru atacul soldat cu victime la Minab, în sudul Iranului.
De atunci, Pentagonul a ridicat nivelul anchetei, însă nu a făcut publică nicio concluzie preliminară.
Experții ONU au precizat că școala era un obiectiv civil clar identificabil și nu au găsit dovezi că ar fi fost utilizată în scopuri militare.
Experții au ajuns la o concluzie similară în urma analizei unui atac asupra unui centru sportiv din Lamerd. Raportul a menționat că atacul a avariat clădiri rezidențiale și o școală din vecinătate, provocând moartea și rănirea a 22 de civili. S-a concluzionat că atacul a fost unul nediscriminatoriu și, prin urmare, a constituit o crimă de război.
Comandamentul Central al SUA a transmis într-un comunicat din luna martie că forțele americane nu au efectuat niciun atac asupra orașului Lamerd în ziua respectivă.
Ancheta misiunii ONU a constatat că autoritățile iraniene au desfășurat un atac generalizat și sistematic împotriva civililor în timpul protestelor izbucnite la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, implicând ucideri ilegale, tortură, detenție arbitrară, dispariții forțate și restricții severe privind libertatea de exprimare.
Organizațiile pentru drepturile omului afirmă că printre cei uciși în timpul celei mai ample campanii de reprimare de la preluarea puterii de către clericii șiiți în urma Revoluției din 1979 s-au numărat și simpli trecători. Teheranul a pus incidentele pe seama ‘teroriștilor și a instigatorilor la revolte’, susținuți de opozanți aflați în exil și de adversari externi, precum SUA și Israelul.
În cadrul anchetei s-a precizat că bilanțul victimelor nu a putut fi verificat în mod independent, însă s-a estimat că numărul morților și al răniților este, probabil, mult mai mare decât cifrele oficiale, care indică 3.038 de morți și 25.000 de răniți.
Raportul subliniază că reacția guvernului față de proteste – incluzând acte de violență și ucideri, întreruperea accesului la internet și aplicarea pedepsei cu moartea – a reprezentat o escaladare semnificativă față de metodele anterioare de reprimare a disidenței.
