Șaisprezece parlamentari liberali care fac parte din gruparea anti-Bolojan au deschis vineri o nouă acțiune la Tribunalul Ilfov, în care solicită suspendarea a două decizii luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care conducerea partidului a convocat un Consiliu Național Extraordinar pe 19 iunie și un Congres Extraordinar pe 21 iunie.
Reclamanții sunt aceiași care au obținut în timp record joi, tot la Tribunalul Ilfov, suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Național al PNL privind sancționare parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea.
Este vorba de Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prișcă, George Scarlat, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu.
Aceștia au introdus vineri o ordonanță președințială la Tribunalul Ilfov, pârât fiind Partidul Național Liberal, însă deocamdată nu a fost stabilit un termen de judecată.
Conform unor surse politice, contestatarii solicită suspendarea de urgență a deciziilor BPN nr. 26 și nr. 27 din 17 iunie 2026, prin care conducerea partidului a convocat, ‘cu nesocotirea oricăror termene statutare’, un Consiliu Național Extraordinar (19 iunie 2026) și un Congres Extraordinar (21 iunie 2026), ‘cu scopul evident de a modifica Statutul partidului și de a elimina membrii și aleșii cu opinie divergentă’.
De asemenea, a fost introdusă o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Național Liberal și a președintelui partidului, prin care se solicită obligarea pârâților la plata, în solidar, de 250.000 lei daune morale de fiecare reclamant, adică 4.000.000 lei în total.
‘Biroul Politic Național a convocat Congresul Extraordinar, deși această competență aparține exclusiv Consiliului Național (art. 66 din Statut). BPN a depășit flagrant atribuțiile care îi revin. A fost creat un organism care nu există în Statut: un ‘Consiliu National Extraordinar’ format din 800 de delegați, a cărui compunere nu corespunde Consiliului National reglementat de art. 70 din Statut. Adăugarea unui organism nou este atribuția exclusivă a Congresului. Pe ordinea de zi a Consiliului Național a fost înscrisă modificarea Statutului, deși Statutul poate fi modificat exclusiv de Congres (art. 58 alin. 2), iar Consiliul Național are interdicție expresă de a adopta un nou Statut (art. 67 alin. 1). Au fost eliminate termenele statutare minime: Statutul impune minimum 45 de zile pentru alegerile în organizații înainte de Congres și minimum 60 de zile pentru stabilirea elementelor de organizare. Întreaga procedură a fost comprimată în 4 zile. A fost impus votul deschis, prin ridicarea mâinii, deși Statutul prevede obligatoriu votul secret pentru deciziile privind persoanele (art. 13 lit. c) și art. 106 din Statut). A fost sfidată o hotărâre judecătorească executorie. Premisa acestor decizii – Deciziile BPN nr. 22 și nr. 25/2026 – fusese deja suspendată de instanță. Conducerea a continuat, anunțând public că nu se va conforma, în încălcarea art. 435 din Codul de procedură civilă. Scopul real al întregului mecanism este eliminarea membrilor și a aleșilor cu opinie diferită – un delict de conștiință, interzis de Statut (art. 13 lit. a), de Constituție (art. 29, art. 30) și de Convenția europeană a drepturilor omului (art. 9-11)’, se arată în acțiunea depusă în instanță, conform unor surse politice.
Luni, Biroul Politic Național al PNL s-a pronunțat împotriva participării partidului la un Guvern cu PSD (39 de voturi ‘pentru’, 10 ‘împotrivă’, patru abțineri), împotriva susținerii unui Guvern condus de Adrian Veștea (41 de voturi ‘pentru’, 13 ‘împotrivă’, două abțineri) și pentru a-i solicita acestuia să-și depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi ‘pentru’, 13 ‘împotrivă’, trei abțineri). O altă decizie a fost ca parlamentarii PNL care vor vota Guvernul Veștea sau cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet să își piardă calitatea de membri ai partidului.
