O operație la nas o aduce pe președinta peruană în fața justiției

Dina Boluarte s-a prezentat luni dimineaţa la sediul Ministerului Public de la Lima, unde a fost audiată mai mult de patru ore, înainte de a părăsi sediul ministerului fără a face vreo declaraţie. Este pentru prima dată când ea a depus mărturie în acest dosar, care ar putea duce la o cerere a parlamentului de destituire.

Scandalul a izbucnit pe 5 decembrie, după ce fostul său premier Alberto Otarola a dezvăluit că Dina Boluarte şi-a făcut o operaţie de remodelare a nasului fără a informa parlamentul, după cum cere legea, din cauza unor riscuri pentru sănătatea sa.

Parchetul a declanşat atunci o anchetă pentru a determina dacă Boluarte, o avocată de 62 de ani, a comis un „delict de părăsire a postului” şi a omis să informeze guvernul şi parlamentul cu privire la această operaţie.

Potrivit unor parlamentari şi jurişti, Dina Boluarte a încălcat Constituţia, ceea ce ar putea duce la un proces de destituire.

Într-un mesaj adresat ţării pe 13 decembrie, lidera peruană a confirmat operaţia realizată în 2023, însă a precizat că aceasta era necesară pentru sănătatea ei.

„Nu a fost vorba de o intervenţie estetică, ci de o intervenţie necesară şi esenţială pentru sănătatea mea”, a declarat ea, dând asigurări că operaţia nu i-a cauzat niciun tip de incapacitate şi nu a perturbat exercitarea funcţiilor sale de preşedintă.

Dina Boluarte a exclus în decembrie să demisioneze din cauza acestei probleme şi a dat asigurări că „va părăsi palatul (prezidenţial) pe uşa din faţă”, la sfârşitul mandatului său, în iulie 2026.

Boluarte, a cărei cotă de popularitate se află la cel mai scăzut nivel, este vizată în mai multe alte dosare în justiţie, printre care aşa-zisa anchetă „Rolexgate” privind ceasuri de lux şi bijuterii pe care ea nu le-ar fi declarat.

Ea este de asemenea urmărită pentru presupsa sa responsabilitate în reprimarea manifestaţiilor care au izbucnit în timpul accederii sale la putere la începutul lui decembrie 2022, după destituirea fostului preşedinte Pedro Castillo. Represiunile au făcut atunci cel puţin 50 de morţi.

În decurs de opt ani, Peru a avut şase preşedinţi diferiţi, în cel mai grav val de instabilitate politică din istoria sa modernă.

VIDEO Poliștiii au trecut la amenințări în stradă, la protestele contra Ordonanței trenuleț: Urmează măsuri mai ample!

Raport exploziv – Ce ar fi pățit Trump dacă nu câștiga alegerile