Folosind hărţi tridimensionale ale suprafeţei stratului de gheaţă cercetătorii au constatat că, între 2016 şi 2021, crevasele au devenit semnificativ mai largi şi mai adânci la marginile acestei calote unde există scurgeri rapide de apă.
Noul studiu, publicat în revista Nature Geoscience, va fi utilizat pentru a ameliora modelele de prognoză ce vizează comportamentul din viitor al calotei de gheaţă din Groenlanda.
Dispariţia gheţurilor din Groenlanda a dus la o creştere a nivelului mării cu aproximativ 14 milimetri începând din 1992, au declarat oamenii de ştiinţă.
Dacă întreaga calotă de gheaţă din Groenlanda se va topi, atunci nivelul mării ar putea să crească cu şapte metri, au avertizat ei.
Autorul principal al studiului, Tom Chudley, profesor la Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Durham din Regatul Unit, a declarat: „Într-o lume aflată în proces de încălzire, ne aşteptăm să vedem formându-se mai multe crevase”.
„Acest lucru se întâmplă pentru că topirea gheţarilor se accelerează ca răspuns la temperaturile mai calde ale oceanului şi pentru că apa rezultată din topire umple crevasele şi poate forţa producerea unor fracturi mai adânci în gheaţă. Totuşi, până acum nu aveam datele care să arate unde şi cât de rapid se întâmplă acest lucru la nivelul întregii calote de gheaţă din Groenlanda”, a explicat profesorul britanic.
„Pentru prima dată, am putut observa creşteri semnificative ale dimensiunii şi adâncimii crevaselor la gheţarii cu scurgere rapidă de la marginile calotei de gheaţă a Groenlandei într-un interval de timp de cinci ani sau chiar mai mic”, a adăugat el.
„Cu acest set de date, putem vedea că nu doar câmpurile de crevase se extind în calota de gheaţă, aşa cum s-a observat anterior – ci şi că schimbarea este dominată de faptul că acele câmpuri de crevase existente devin mai mari şi mai adânci”, a concluzionat autorul principal al studiului.
