Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susţine că zece persoane cumulează 47 de funcţii în 16 companii diferite din domeniul energiei, ea precizând că acest sector este unul sensibil, întrucât preţul energiei loveşte direct în economie şi în bugetul fiecărei familii. De asemenea, Gheorghiu a transmis că 25 de oameni deţin 77 din 288 mandate active şi precizează că s-a ajuns în această situaţie nu din lipsa legislaţiei, ci din lipsa voinţei de a închide ”portiţele” ”uitate” prin ea.
Oana Gheorghiu a scris, joi, pe Facebook, despre cazul câtorva persoane care câştigă sume de până la 75.000 de lei pe lună, acestea cumulând venituri din mai multe consilii de administraţie şi funcţii executive de director.
“Cum se fac banii în companiile de stat din energie?
- 75.000 lei / lună câştigă un domn, venit cumulat din 2 funcţii în consilii de administraţie şi o funcţie executivă de director;
- 59.000 lei / lună câştigă un alt domn, pe aceeaşi reţetă ca mai sus;
- 58.700 lei / lună primeşte altcineva dintr-o funcţie executivă de director şi un provizorat în consiliu de administraţie;
- 52.000 lei / lună din 2 consilii de administraţie;
- 48.000 lei / lună din 2 consilii de administraţie;
- 34.200 lei / lună din 5 consilii de administraţie”, a scris Oana Gheorghiu.
Vicepremierul interimar a afirmat că “aceiaşi 10 oameni cumulează nu mai puţin de 47 de funcţii în 16 companii diferite, în diverse roluri: membru în consiliul de administraţie, membru în consiliul de supraveghere sau diferite funcţii executive de director”.
Ea a explicat că, dacă analiza este extinsă, atunci aceleaşi 25 de persoane deţin 77 din 288 mandate active.
Oana Gheorghiu susţine că, după ce Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a Ministerului Energiei, există acces la toate datele şi, pentru a face curăţenie, trebuie întâi diagnosticată problema, iar apoi identificate scăpările legislative care permit astfel de situaţii.
“Energia e unul dintre cele mai sensibile domenii. Preţul ei loveşte direct în economie şi în bugetul fiecărei familii. Iar dacă azi plătim mai mult decât vecinii noştri, înseamnă că strategia şi investiţiile din ultimii ani nu au fost corecte. Totuşi, aceiaşi «specialişti» conduc de multă vreme companiile din energie – pentru că sistemul a fost construit să-i ţină acolo”, a precizat Oana Gheorghiu.
Ea consideră că nu legile lipsesc, ci voinţa de a închide “portiţele” “uitate” în aceste legi.
“Fiecare regulă nouă se loveşte de o veche tradiţie: un grup restrâns care roteşte aceleaşi funcţii prin aceleaşi companii şi o practică instituţională care a preferat mereu soluţia care lasă lucrurile neschimbate”, a explicat Gheorghiu.
Cât priveşte procedura de revocare din aceste funcţii, Oana Gheorghiu a afirmat că, înainte de 2025, revocarea costa statul român mai mult decât ignorarea problemei, întrucât cei înlăturaţi câştigau apoi în instanţă şi primeau daune, penalităţi şi salarii compensatorii.
“Legea nr. 158/2025 a rezolvat o parte din problemă: azi e mai uşor să revoci pe cineva care nu se aliniază la noile plafoane de remuneraţie, în 60 de zile, fără daune. Dar revocarea pentru performanţă slabă sau acţiuni contrare interesului companiei rămâne, ca şi înainte, o chestiune de clauze contractuale. Altfel spus, depinde cât de riguros a fost negociat contractul de mandat de către ministerul sau autoritatea tutelară”, a precizat Oana Gheorghiu.
Ea susţine că reforma reală nu înseamnă doar legi noi, ci şi să fie închise “portiţele” care au permis abuzuri vreme de ani de zile.
“Trebuie să oprim risipa din companiile de stat”, a adăugat vicepremierul interimar Oana Gheorghiu.
