Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu afirmă, joi, că România s-a angajat, prin PNRR, dar şi prin Programul de guvernare al coaliţiei care s-a destrămat, să listeze la bursă trei companii de stat, procedura standard durând între 9 şi 12 luni. ”Dacă cei care s-au perindat pe la guvernare din 2021 încoace ar fi respectat angajamentul pe care ni l-am asumat pentru a obţine banii europeni, atunci procedura standard de listare trebuia să fie deja de mult încheiată şi banii să fie acum în contul României”, a transmis vicepremierul interimar. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, Gheorghiu anunţă că a propus ca una dintre soluţii să fie listarea accelerată, care durează 3-5 zile. Ea reiterează ideea că a fost doar o propunere pe care a pregătit-o, nu o decizie sau o obligaţie. ”Unii au rămas tot cu manipularea din anii ’90 – «Nu ne vindem ţara»”, a transmis vicepremierul însărcinat cu reforma companiilor de stat, vehement criticat pentru propunerile pe care le-a făcut.
“Sunt politicieni din România care pretind că le ştiu pe toate, fără să aibă, de fapt, habar de nimic. Aşa s-au trezit unii să vorbească în aceste săptămâni despre procedura ABB (Accelerated Book Building) în cazul companiilor de stat, spunând ba că e hoţie, ba că ne vindem străinilor”, scrie, joi, pe Facebook, Oana Gheorghiu.
Aceasta explică faptul că statul român deţine acţiuni la mai multe companii deja listate la Bursă: Hidroelectrica, ROMGAZ şi altele.
“Acelaşi stat român s-a angajat atât prin PNRR, cât şi prin Programul de Guvernare, să listeze trei companii de stat. Având în portofoliu, din fericire, şi companii performante, vrei să le valorifici şi să o faci cât mai bine. Absolut nimeni pe lumea asta nu cumpără acţiuni la companii de stat aflate în faliment, care sunt găuri negre pentru buget”, a mai scris Gheorghiu.
Ea explică faptul că, atunci când listezi o companie, poţi să foloseşti:
- IPO (Initial Public Offering): când compania intră pe bursă pentru prima dată;
- SPO (Secondary Public Offering): vânzare ulterioară de alte pachete de acţiuni;
- ABB (Accelerated Book Building): plasament accelerat către investitori instituţionali.
Fiind vorba de companii deja listate, IPO nu mai poate fi folosit.
Ea face o comparaţie între celelalte două tipuri de listare:
- anunţi public că listezi acţiuni
- oricine poate cumpăra: cetăţeni, fonduri, companii
- lansezi anunţul cu 6-12 luni înainte
- pregăteşti dosare voluminoase
- e transparent şi deschis
- dar durează
- preţul pe care l-ai anunţat azi poate să nu mai fie valabil peste un an pentru că piaţa poate scădea considerabil între timp
- statul mandatează una sau mai multe bănci de investiţii să coordoneze tranzacţia
- băncile contactează simultan zeci de fonduri instituţionale mari (fonduri de pensii, fonduri de investiţii, bănci de investiţii), le transmit oferta şi îi invită să liciteze
- la proceduri pot participa inclusiv fondurile de pensii la care sunt înscrişi peste 8 milioane de români
- şi le spui: “Listez pachet minoritar de acţiuni. Cine oferă mai mult?”
- licitaţia durează 24-48 de ore
- cel care oferă mai mult câştigă
- banii intră imediat în contul statului
- e rapid
- toată procedura costă mai puţin
- şi preţul e cel din piaţă în acel moment (nu cel de peste un an, când nimeni nu poate şti cum vor sta lucrurile de fapt)
- poate exista un discount faţă de preţul zilei şi asta poate fi un dezavantaj, însă dacă piaţa scade cu 20% în cele 12 luni cât durează oferta publică SPO, pierzi mult mai mult decât orice discount acordat în ABB
“Şi mai e ceva foarte important în cazul ABB: banii vin rapid şi nu stau blocaţi într-un sertar. Ei se investesc în companie, iar aceste investiţii cresc automat valoarea ei. Unde ieri deţineai 70% dintr-o companie care valora 100 milioane Euro, listezi 10% prin procedura ABB, reinvesteşti banii şi azi deţii 60% dintr-o companie care valorează 130 milioane Euro. Adică cu 8 milioane de euro mai mult. Deşi ai cedat acţiuni, valoarea reală pe care o deţii este mai mare”, explică vicepremierul interimar.
Oana Gheorghiu precizează că, în propunerea pe care a făcut-o, Guvernului – nu o decizie, nu o obligaţie – a inclus şi ABB ca variantă de rezervă.
“De ce? Răspunsul e foarte simplu: ca să nu pierdem bani europeni. ABB nu e strategia principală, ci ca backup astfel încât să ne asigurăm că îndeplinim la termen jalonul 443 din PNRR, adică până pe 31 august 2026. Dacă reuşim cu restructurarea în timp util, atunci totul e perfect. Însă dacă nu ne încadrăm în timp, atunci ABB e plasa noastră de siguranţă astfel încât să nu pierdem banii europeni”, a mai transmis Oana Gheorghiu.
Aceasta afirmă că, în ciuda opiniilor exprimate de politicienii care repetă iar şi iar aceeaşi placă stricată, ABB este un instrument perfect legal, rapid şi sigur, folosit pe toate bursele din Europa, inclusiv de Fondul Proprietatea în România.
“Dacă cei care s-au perindat pe la guvernare din 2021 încoace ar fi respectat angajamentul pe care ni l-am asumat pentru a obţine banii europeni, atunci procedura standard de listare trebuia să fie deja de mult încheiată şi banii să fie acum în contul României. Dar na, unii au rămas tot cu manipularea din anii ’90: «Nu ne vindem ţara»”, a concluzionat Oana Gheorghiu.
