„Planeta se încălzeşte într-un ritm fără precedent”, au avertizat joi cei mai renumiţi oameni de ştiinţă specializaţi în climat, într-un studiu anual, în care atrag atenţia asupra faptului că, pentru prima dată, mijloacele globale de observare a Pământului sunt ameninţate.
Numeroşi autori ai Grupului interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC) al Naţiunilor Unite, care stabileşte consensul ştiinţific privind încălzirea globală, participă la acest studiu care actualizează în fiecare primăvară indicatorii principali ai rapoartelor IPCC, dintre care cel mai recent datează din 2023: emisiile de gaze cu efect de seră, nivelul încălzirii provocate de om, creşterea nivelului mărilor… Şi, de acum înainte, numărul de zile de caniculă marină.
„Observarea viitoare a acestor indicatori”, în special prin intermediul sateliţilor sau al balizelor Argos pentru a măsura aproape în timp real temperaturile oceanelor sau alte semne vitale ale Pământului, „este ameninţată de decizii geopolitice şi de finanţare publică”, subliniază autorii, menţionând Statele Unite, dar şi Europa, citaţi de AFP.
Peste 70 de oameni de ştiinţă din 17 ţări – printre care mai mulţi autori ai IPCC, grupul de experţi în domeniul climei mandatat de ONU – au actualizat 12 indicatori-cheie ai încălzirii globale, în cea de-a patra ediţie astudiului.
„Aceşti indicatori constituie o monitorizare esenţială a semnelor vitale ale unui pacient care prezintă simptome din ce în ce mai îngrijorătoare”, subliniază Peter Thorne, profesor de geografie fizică la Universitatea din Maynooth (Irlanda) şi membru al IPCC.
Însă aceştia sunt astăzi „fragilizaţi sau ameninţaţi de alegeri geopolitice” sau „legate de finanţările publice”, a subliniat Valérie Masson-Delmotte, paleoclimatolog francez şi fost copreşedinte al unui grup de lucru al GIEC.
În 2025, încălzirea globală a atins 1,39 °C faţă de perioada preindustrială (1850-1900), din care 1,37 °C se datorează activităţii umane, estimează cercetătorii.
Cu un ritm de încălzire antropică de 0,27 °C pe deceniu, „viteza încălzirii cauzate de om rămâne la cel mai înalt nivel de până acum”, notează studiul, publicat în revista Earth System Science Data.
„Dezechilibrul energetic al Pământului”, diferenţa dintre energia solară care intră şi cea care este reflectată înapoi în spaţiu, s-a dublat în ultimele decenii.
„Fără influenţa umană, acesta ar trebui să fie aproape de zero, dar creşte din anii 1970 şi atinge astăzi un nivel record”, explică Piers Forster, profesor de climatologie fizică la Universitatea din Leeds (Marea Britanie) şi coordonator al raportului.
Încălzirea rapidă se datorează combinaţiei a doi factori principali: emisiile de gaze cu efect de seră, în mare parte datorate arderii cărbunelui, petrolului şi gazului, la un nivel record; şi reducerea poluării cu aerosoli, care diminuează efectul de răcire legat de reflectarea radiaţiei solare de către aceste particule.
„Este adevărat că «anumite elemente indică o încetinire a creşterii emisiilor de CO2», se menţionează în raport.
Însă acest lucru nu va fi suficient pentru a limita încălzirea globală la 1,5 °C, aşa cum se prevede în Acordul de la Paris din 2015.
Fără o reducere a ritmului emisiilor, pragul va fi atins în jurul anului 2030, estimează experţii.
„Având în vedere că emisiile de gaze cu efect de seră sunt în continuare în creştere, menţinerea încălzirii globale sub acest prag pare acum imposibilă”, rezumă Aurélien Ribes, climatolog la Météo-France.
Nivelul mării a crescut cu 23 cm între 1901 şi 2025, conform celor mai recente măsurători, într-un ritm care s-a dublat, ajungând acum la 3,84 mm pe an.
Numărul anual de zile cu valuri de căldură marine s-a triplat cu mult din 1991 şi a ajuns la 65 de zile în 2025.
Acest raport anual oferă comunităţii internaţionale cele mai actualizate date, utilizând metodologiile IPCC şi fără a aştepta următoarele sale rapoarte, preconizate începând cu 2028.
Acesta se bazează pe aproximativ patruzeci de seturi de date provenite de la sateliţi şi de la o gamă largă de instrumente terestre, maritime şi aeriene, în special staţii meteorologice, nave, balize şi baloane-sondă.
Însă, din cauza reducerilor bugetare, mai multe programe de observare a Pământului şi prin satelit sunt în pericol, în special în Statele Unite.
„Observaţiile oceanice, în special, sunt finanţate în mare parte de o singură ţară, iar aceasta a anunţat recent intenţia de a înceta finanţarea lor”, declară Samantha Burgess, de la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.
Aceste observaţii sunt „absolut esenţiale” pentru a înţelege modul în care oceanele absorb căldura şi cum acest lucru influenţează regimurile meteorologice şi circulaţia oceanică.
Dar „din păcate, nu este vorba doar de o singură ţară”, adaugă ea.
Raportul menţionează, de asemenea, că finanţarea Organizaţiei Meteorologice Mondiale a scăzut, că cea a Programului Mondial de Cercetare Climatică (WCRP) a fost redusă la jumătate şi că Sistemul Global de Observare a Climei „este, de asemenea, ameninţat”.
