Rolul campaniilor de educare a fost una dintre temele principale discutate recent la prima ediție a International Online Gambling Forum, un eveniment de prestigiu organizat de Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, care a reunit experți și factori de decizie internaționali din domeniu. Aceștia au dezbătut principalele probleme ale domeniului jocurilor de noroc identificând ca provocări majore, pe lângă absența demersurilor educaționale, lipsa de claritate legislativă și creșterea pieței negre.
Reprezentanții industriei au făcut apel la acțiune și se declară pregătiți să colaboreze pentru găsirea celor mai eficiente soluții în sprijinul jucătorilor și al economiei naționale.
Cu ocazia evenimentului a fost prezentată și o radiografie a jucătorului de jocuri de noroc online din România. Majoritatea românilor care joacă online fac acest lucru relativ rar, investesc sume relativ mici, și consideră că jocurile de noroc sunt o sursă de relaxare sau divertisment arată datele sondajului realizat de iVox.ro la solicitarea Asociației Operatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND).
Pentru 55,51% dintre respondenți, jocurile de noroc reprezintă distracție, divertisment sau relaxare iar pentru 40,30% o speranță de câștig financiar. Cu toate acestea, 47,15% dintre respondenți sunt dispuși să piardă lunar doar câteva zeci de lei, 19,01% indică o disponibilitate de a pierde câteva sute de lei, iar 3,80% menționează o sumă echivalentă cu un salariu. Frecvența cu care participanții aleg să joace variază de la 13,31% zilnic, la 22,05% săptămânal, în timp ce 24,71% dintre respondenți afirmă că se implică în astfel de activități doar de câteva ori pe lună. În schimb, 39,92% declară că nu au un program regulat.
„Deși studiul relevă un comportament rațional, este îngrijorător că există încă români care identifică jocurile de noroc cu potențialele câștiguri financiare”, a comentat Odeta Nestor, care a punctat nevoia de educare a publicului și a atras atenția că aceasta nu trebuie lăsată exclusiv în sarcina operatorilor.
Despre educație și rolul acesteia în înțelegerea corectă a domeniului a vorbit și Anders Dorph, președintele autorității daneze de reglementare a jocurilor de noroc. „În Danemarca ne-am pus problema cum putem educa tinerii. Cum putem să îi facem mai puternici, cum putem să îi facem să înțeleagă că jocurile de noroc sunt divertisment și, ca orice formă de divertisment, ele costă bani și nu aduc venituri pe termen lung. Este un mesaj simplu pe care îl promovăm în școli dar și în afara lor, prin campanii pe social media.”
Reglementarea inadecvată și creșterea pieței negre – cauză și efect cu impact devastator pentru industrie, buget și jucători
Maarten Haijer, secretar general al Asociației Europene de Jocuri de Noroc (EGBA), a vorbit despre importanța unei reglementări echilibrate și adecvate, care să răspundă nevoilor și realităților pieței. El a oferit exemplul Olandei, unde o reglementare dezechilibrată a dus la înflorirea pieței negre încă din 2023. “Nu s-a intervenit, iar situația s-a agravat astfel că dimensiunea pieței negre este estimată la 305 milioane EUR pentru ultimele trei luni ale anului 2024, mai mare decât valoarea piaței legală (298 milioane EUR)”, a exemplificat Haijer.
La rândul său, Daniel Grigore, Tax Director Deloitte România, a precizat că la nivelul lunii octombrie 2024, au scăzut colectările cu 16% față de 2023, coroborat cu o creștere a revocărilor de licențe. “Cred că legislația care a crescut nivelul taxelor și care a impus condiții mult mai stricte de licențiere a influențat această situație. Mulți din operatorii mici nu au putut îndeplini aceste cerințe. Operatorii mari au reușit, dar am asistat la o creștere foarte mare a costurilor de compliance. Deci se vede o contractie a pieței în 2024 și o parte a motivelor cred că este legată de OUG 82”, a spus el.
O altă problemă semnalată a fost ambiguitatea textelor legislative, exemplificată de reglementările privind autoexcluderea jucătorilor.
“Operatorii de jocuri de noroc au implementat mecanisme de autoexcludere încă de la obținerea licenței, însă lipsa unei baze de date naționale a creat confuzie. Această situație a fost exploatată de indivizi care, profitând de neclaritatea legislației, promit jucătorilor că le pot recupera sumele pierdute, direcționându-i spre operatori ilegali”, a spus Odeta Nestor.
La rândul său, Maarten Haijer a evidențiat necesitatea existenței unui registru de autoexcluderi unic la nivel național. „Recomandarea noastră este să existe un registru pentru toți operatorii cu licență. Acesta trebuie să fie disponibil printr-un site accesibil și ușor de parcurs și să fie conform cu regulile GDPR. Trebuie să se verifice dacă un jucător vrea să se excludă, trebuie să poată face asta imediat și să primească sprijin.”
