În cadrul unei conferinţe de presă, niciunul dintre cei doi lideri nu i-a menţionat direct pe noul preşedinte american sau marea insulă situată în Arctica.
Însă după ce au discutat despre războiul din Ucraina, Olaf Scholz a subliniat că „frontierele nu trebuie să fie deplasate cu forţa” şi a adăugat în engleză „to whom it may concern” (pentru cine este interesat).
Danemarca şi Germania sunt „prieteni apropiaţi” şi au „o viziune foarte similară asupra lumii”, a mai declarat cancelarul federal.
„Continentul nostru se bazează pe ideea că, mai degrabă decât confruntarea, cooperarea (este cea care) va duce la pace, la progres şi la prosperitate”, a adăugat la rândul său şefa guvernului danez Mette Frederiksen.
Preşedintele american Donald Trump a susţinut sâmbătă în faţa jurnaliştilor că SUA „vor obţine” Groenlanda, „o necesitate absolută” pentru „securitatea naţională şi libertatea din întreaga lume”, potrivit lui.
Pe lângă amplasamentul său strategic, Groenlanda este de asemenea râvnită pentru vastele sale rezerve miniere şi petroliere neexploatate, accesul la care rămâne complicat.
Însă Groenlanda a declarat de nenumărate ori că nu este de vânzare şi că vrea să îşi decidă singură viitorul.
Sâmbătă, şefa guvernului danez i-a reunit pe omologii săi scandinavi şi pe preşedintele finlandez pentru a afişa „solidaritatea” lor în faţa pretenţiilor americane.
În legătură cu războiul din Ucraina, Olaf Scholz şi-a reiterat refuzul pentru „o pace dictată” de Vladimir Putin, care „îşi trimite soldaţii într-o luptă fără sens”. Însă „noi suntem de acord cu partenerii noştri de la Washington pentru a spune că acest război trebuie să înceteze”, a declarat Scholz.
Apărarea Mării Baltice este de asemenea pe agenda discuţiilor, potrivit lui Scholz, după presupusa sabotare a mai multor cabluri submarine, într-un context de „război hibrid” dus de Moscova împotriva Occidentului.
