James Hansen, fostul climatolog-şef de la NASA, a publicat în această săptămână alături de mai mulţi oameni de ştiinţă un studiu care a ajuns la concluzia că anumite fenomene ce stau la baza schimbărilor climatice au fost subestimate.
Potrivit analizei lor asupra situaţiei actuale şi conform previziunilor lor, „obiectivul de 2°C este mort”, a declarat James Hansen, marţi, în cadrul unei prezentări.
Unul dintre scenariile ambiţioase formulate de GIEC – Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei, mandatat de către ONU -, ce mizează pe o scădere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră, ce ar putea face posibilă menţinerea procesului de încălzire sub acest prag, a devenit „astăzi imposibil”, a adăugat expertul american.
Cauza ar fi, explică el, consumul mondial de energie, care „creşte şi va continua să crească”, cu „o parte majoritară a energiei ce provine încă din combustibili fosili”, principalii emiţători de gaze cu efect de seră.
Pe lângă tranziţia energetică prea lentă, cercetătorul american şi echipa lui subliniază în studiul lor „o lipsă de realism în evaluarea climei”, estimând că aceasta din urmă este mai sensibilă la emisiile de gaze cu efect de seră decât se crede în prezent.
În analiza lor, James Hansen şi colegii săi au analizat, de asemenea, rolul jucat de o schimbare a reglementărilor din sectorul maritim în 2020, ale cărei efecte asupra climei ar fi fost minimalizate, după părerea lor.
Acea schimbare s-a tradus printr-o reducere a emisiilor de sulf, care reflectă lumina soarelui în spaţiu şi participă astfel la răcirea atmosferei terestre.
Cercetătorii estimează, de asemenea, că AMOC (Sistemul de circulaţie Atlantic-Meridional), un sistem de curenţi oceanici care joacă un rol major în reglarea climei, va înceta „în următorii 20-30 de ani”, în principal ca urmare a topirii gheţii.
O astfel de dispariţie ar duce la „probleme majore, mai ales la o creştere a nivelului mării de mai mulţi metri”, au avertizat autorii studiului, vorbind despre „un punct fără întoarcere”.
Potrivit previziunilor, temperaturile medii globale ar trebui să rămână egale sau să devină superioare pragului de +1,5°C în raport cu cele din perioada preindustrială în anii care vor urma, înainte să atingă pragul de +2°C până în 2045.
Adoptat în urmă cu aproape zece ani de majoritatea ţărilor lumii, Acordul de la Paris, din care Washingtonul a anunţat recent că se va retrage pentru a doua oară, vizează menţinerea creşterii temperaturii medii globale „mult sub pragul de 2°C” în raport cu nivelurile preindustriale şi continuarea eforturilor pentru a limita această încălzire la 1,5°C.
Toate aceste măsuri au ca obiectiv limitarea semnificativă a celor mai catastrofale consecinţe ale schimbărilor climatice.
Clima de pe Terra s-a încălzit deja cu 1,3°C, în medie, iar pragul de 1,5°C a fost depăşit pentru prima dată în ultimii doi ani, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM).
