Organizația Mondială a Sănătății (OMS) își deschide luni Adunarea generală anuală, având în program cu un tratat privind pandemiile și retragerea Statelor Unite ale Americii și Argentinei, în contextul în care lumea urmărește focarele de hantavirus și de Ebola, transmite AFP.
Recenta reapariție a hantavirusului și a Ebola, care nu figurau pe ordinea de zi, ar urma să fie abordată în cadrul discuțiilor acestei a 79-a Adunări Generale, care se desfășoară până sâmbătă la Geneva.
Va fi în special ‘interesant de văzut’ modul în care hantavirusul ‘va fi folosit mai ales de OMS pentru a exercita presiune’ asupra statelor care doresc să părăsească organizația, pentru ca acestea să rămână, a declarat recent pentru AFP un diplomat, sub anonimat.
Adunarea Mondială a Sănătății (AMS) are loc după un an dificil pentru OMS, slăbită de decizia președintelui american Donald Trump de a retrage SUA din organizație și de reducerea contribuțiilor internaționale, care au obligat-o să facă reduceri de buget și de personal.
‘Situația s-a stabilizat și mergem mai departe’, declara la sfârșitul lunii aprilie directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
‘Situația se menține fragilă, dar au reușit să mobilizeze cea mai mare parte a fondurilor’ necesare pentru următorii doi ani, a subliniat pentru AFP Surie Moon, codirectoare a Centrului pentru Sănătate Globală din cadrul Institutului Universitar de Studii Internaționale din Geneva.
Potrivit spuselor ei, criza asociată hantavirusului ilustrează clar ‘motivul pentru care lumea are nevoie de o OMS eficientă, demnă de încredere, imparțială și dotată cu o finanțare sigură’.
Cu toate acestea, persistă unele divergențe, în special pe teme geopolitice și sociale, care alimentează polarizarea. Aceste divergențe au blocat, la începutul lunii mai, un capitol cheie al tratatului privind pandemiile, cu privire la care negocierile ar putea fi prelungite cu un an în această săptămână.
În ianuarie, nicio decizie nu a fost luată de consiliul executiv al OMS cu privire la cererea de retragere a SUA, care nu sunt la zi cu achitarea contribuțiilor obligatorii către organizație, o condiție indispensabilă pentru retragere.
‘Se poate presupune că nici în această săptămână nu va fi luată nicio decizie cu privire la Statele Unite’, conform unei alte surse diplomatice citată de AFP.
Potrivit mai multor observatori, atragerea unei atenții sporite asupra acestui subiect nu ar servi intereselor nimănui. Prin urmare, nu este prevăzută nicio rezoluție care să decidă soarta Statelor Unite, care consideră că au părăsit OMS în luna ianuarie a acestui an.
Statele membre vor trebui însă să se pronunțe asupra cererii de retragere a Argentinei, deoarece această țară, susținută de Israel, a depus o rezoluție.
Această Adunare generală se desfășoară în contextul în care procesul de alegere a viitorului șef al OMS, demarat în aprilie, este în curs de desfășurare. Niciun candidat nu și-a anunțat deocamdată candidatura, însă unele anunțuri este posibil să apară săptămâna aceasta, înainte de expirarea perioadei de depunere a candidaturilor, la 24 septembrie.
În plus, se preconizează că mai multe rezoluții sensibile, în special cu privire la Ucraina, teritoriile palestiniene și Iranul, vor stârni dezbateri aprinse.
Alegerea noilor membri ai Consiliului Executiv al OMS ar putea, de asemenea, să dea naștere unei posibile confruntări între Regatul Unit și Rusia.
Reforma ‘arhitecturii sănătății globale’, un sector extrem de fragmentat, cu o multitudine de organizații care nu colaborează întotdeauna, se va afla, de asemenea, în centrul discuțiilor adunării generale, la care statele membre vor trebui să se pronunțe asupra instituirii unui proces formal în acest sens.
‘Printre aspectele care trebuie analizate se numără repartizarea responsabilităților între nivelurile mondiale, regionale și naționale’, pentru a evita ‘suprapunerile’, a explicat pentru AFP Helen Clark, care coprezidează grupul de experți independenți pentru pregătirea și răspunsul la pandemii.
‘Această criză pe care o traversăm în prezent, odată cu plecarea unor actori importanți, permite, de asemenea, unei organizații precum OMS să-și reevalueze strategia împreună cu membrii săi’, a declarat ministrul canadian al Sănătății, Marjorie Michel, într-un interviu acordat AFP.
‘Trebuie neapărat să adoptăm noi moduri de a acționa, noi moduri de a gândi, noi moduri de a ne organiza și să profităm de pe urma expertizei fiecăruia’, a continuat ea.
Este vorba, de asemenea, de a evita ca anumite subiecte considerate controversate, în special de la revenirea lui Donald Trump, să fie sacrificate într-un context de reducere a ajutorului internațional. Obiectivul, în acest context, este ‘de a asigura o mai bună coordonare a actorilor din domeniul sanitar, astfel încât să nu existe activități sau populații neglijate’, a subliniat o altă sursă diplomatică.
În cadrul procesului său de stabilire a priorităților, OMS deja a ‘redus unele dintre activitățile sale, în special în domeniul sănătății sexuale și reproductive’, a declarat pentru AFP Thiru Balasubramaniam de la ONG-ul american Knowledge Ecology International (KEI).
