Sute de oficiali ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se reunesc începând de luni la Geneva, alături de donatori şi diplomaţi, având pe agendă o întrebare centrală: cum să gestioneze crizele globale, de la mpox la holeră, în absenţa principalului finanţator, Statele Unite ale Americii, relatează Reuters.
Adunarea anuală a OMS, care presupune o săptămână de sesiuni, voturi şi decizii politice, obişnuia să evidenţieze amploarea activităţii agenţiei ONU în combaterea epidemiilor, aprobarea vaccinurilor şi sprijinirea sistemelor sanitare. Însă, în contextul în care preşedintele american Donald Trump a iniţiat, chiar din prima zi de mandat în ianuarie, procesul de retragere a SUA din OMS, tema principală a devenit reducerea.
”Obiectivul nostru este să ne concentrăm pe ceea ce are cea mai mare valoare”, a declarat pentru Reuters Daniel Thornton, director al departamentului de mobilizare a resurselor din cadrul OMS.
Conform unui slideshow distribuit donatorilor, obţinut de Reuters, se preconizează menţinerea activităţilor legate de aprobarea medicamentelor şi răspunsul la focare, în timp ce programele de formare şi birourile din ţările dezvoltate ar putea fi închise. SUA asigurau aproximativ 18% din bugetul OMS.
”Trebuie să ne descurcăm cu ce avem”, a spus un diplomat occidental sub protecţia anonimatului.
Angajaţii OMS s-au pregătit deja pentru tăieri – de bugete şi posturi de conducere – din ianuarie, ca urmare a valului de ordine executive şi reduceri de ajutor anunţate de administraţia Trump, care au afectat numeroase iniţiative multilaterale.
În baza legislaţiei americane, procesul de retragere durează un an, astfel că SUA rămân membru OMS până pe 21 ianuarie 2026. Steagul american încă flutură în faţa sediului din Geneva. Deşi Trump a afirmat ulterior că ar putea reveni asupra deciziei dacă organizaţia va fi ”curăţată”, diplomaţii din domeniul sănătăţii spun că nu există semnale reale în acest sens.
China preia conducerea
Pe măsură ce SUA se retrag, China se pregăteşte să devină principalul contribuabil la bugetul obligatoriu al OMS. Contribuţia sa va creşte de la puţin peste 15% la 20%, ca urmare a unei reforme agreate în 2022.
”Trebuie să ne adaptăm organizaţiilor multilaterale fără americani. Viaţa merge mai departe”, a declarat luna trecută Chen Xu, ambasadorul Chinei la Geneva.
Unii oficiali consideră acest moment oportun pentru o reformă mai amplă a organizaţiei.
”Are nevoie OMS de toate comitetele sale? Trebuie să publice mii de documente anual?”, se întreabă Anil Soni, directorul executiv al Fundaţiei OMS, un organism independent de strângere de fonduri.
Soni spune că urgenţa este menţinerea proiectelor-cheie în viaţă, ceea ce impune apelarea la donatori cu interese specifice, inclusiv companii farmaceutice şi fundaţii filantropice.
Fundaţia ELMA, axată pe sănătatea copiilor în Africa, a intervenit recent cu o donaţie de 2 milioane de dolari pentru reţeaua globală de laboratoare pentru rujeolă şi rubeolă (Gremlin) – peste 700 de laboratoare implicate în supravegherea bolilor infecţioase.
Adunarea va include şi aprobarea oficială a unui acord istoric privind modul de gestionare a viitoarelor pandemii, precum şi o rundă de atragere de fonduri suplimentare. Totuşi, atenţia principală rămâne pe găsirea de soluţii financiare într-o ”nouă ordine mondială”.
Înaintea evenimentului, un manager OMS a trimis un email angajaţilor solicitându-le să se ofere voluntari – fără plată suplimentară – pentru a acţiona ca însoţitori ai delegaţilor.
