Şefii diplomaţiilor a opt ţări mari din Europa şi Orientul Mijlociu s-au reunit vineri la Istanbul şi au îndemnat unanim beligeranţii – într-un format fără precedent – la încetarea ostilităţilor, relatează AFP.
Miniştrii de Externe ai Franţei, Regatului Unit, Germaniei şi Italiei şi ai Turciei, Arabiei Saudite, Pakistanului şi Egiptului au căutat împreună chei ale dezescaladării, în timp ce întreaga regiune este în flăcări.
În centrul discuţiilor a dominat situaţia în strâmtorile Ormuz şi Bab el-Mandeb, care paralizează comerţul mondial şi creşte preţurile energiei, dar şi atacurile în Arabia Saudită a combatanţilor huthi din Yemen, aliaţii Teheranului.
”O nouă escaladare între Iran şi Satele Unite nu va face decât perdanţi şi va avea, fără îndoială, consecinţe foarte grele asupra preţurilor hidrocarburilor”, a declarat şeful diplomaţiei franceze Jean-Noël Barrot.
”Primul dintre lucrurile pe care-l va face acest grup de opt ţări este să ceară ambelor părţi (Statele Unite şi Iranul) reţinere maximă, pentru că nu ne putem permite o nouă escaladare în regiune”.
Situaţia regională nu poate ”fi rezolvată din punct de vedere pur militar. Dacă vrem să redeschidem (Strâmtoarea) Ormuz, care este vitală economiilor noastre, trebuie să promovăm dialogul şi să facem Iranul să înţeleagă că această atitudine nu poate continua”, a declarat, la rândul său, italianul Antonio Tajani.
Problema palestiniană şi consecinţele dramatice la marea neagră ale Războiului dintre Rusia şi Ucraina au fost de asemenea abordate.
Însă dosarul iranian a ocupat prim-planul scenei.
Atacurile huthi proiranieni au atins o amploare fără precedent de la începutul Războiului Civil din Yemen, în 2014 şi constituie unul dintre nenumăratele avataruri ale Războiului din Iran, declanşat de către Israel şi Statele Unite la 28 februarie.
”ÎNGRIJORĂRII ÎMPĂRTĂŞITE”
În această noapte, britanicul Ed Miliband a declarat că a venit ”să scoată în faţă lecţia felului în care tacticile iraniene sunt copiate în regiune”, potrivit anturajului său.
”Niciuna dintre ţările de la masă nu vrea ca războiul să fie extins şi mai mult. Ele sunt în favoarea unei încetări imediate a războiului, atât la Golful Persic, cât şi în Ucraina”, a dat asigurări, într-o conferinţă de presă finală, în care a luat doar el cuvântul, ministrul turc ce Externe Hakan Fidan.
”Suntem toţi de acord asupra faptului că un nou atac în Iran ar conduce cu adevărat la o propagare sporită a războiului şi conflictelor în regiune”, a adăugat el, într-un mesaj – explicit – transmis atât Israelului, cât şi Statelor Unite.
Turcia, care a avut iniţiativa acestei întâlniri, într-un hotel mare, pe malul de vest al Bosforului, vrea să-şi afirme statutul de putere regională de prim-plan.
Ea a semnat, în august, cu Pakistanul şi Arabia Saudită un acord de apărare – denumit Alianţa de la Mecca.
Egiptul nu s-a alăturat, pentru moment, acesatei Alianţe, însă intenţionează să intervină în apărarea aliatului său saudit împotriva huthi.
”RESPONSABILITATE REGIONALĂ”
Hakan Fidan apără ideea unei asumări a responsabilităţii de către ţările din regiune, apreciind că ”stabilitatea nu poate să fie pur şi simplu importată”.
Turcia se vrea totodată un intermediar credibil.
Ea întreţine relaţii execrabile cu Israelul – pe care-l acuză de genocid în Fâşia Gaza – însă este în termeni foarte buni atât cu Teheranul, cât şi cu Washingtonul.
Ea discută, de asemenea, în mod deschis atât cu Moscova, cât şi cu Kievul, de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie 2022.
Ankara voia astfel să dea mai multă substanţă foarte tânărului Pact de la Mecca, din care fac parte a doua armată a NATO (Turcia), cea mai mare putere de la Golful Persic (Arabia Saudită) şi singurul stat dotat cu arma nucleară în lumea musulmană (Pakistanul).
Cele opt naţiuni reunite ”au decis, în urma unor discuţii foarte constructive, să continue munca de a se reuni cu o frecvenţă regulară”, a salutat în această privinţă Jean-Noël Barrot.
”Platforma noastră prezintă mai multe avantaje, tocmai pentru că este informală şi flexibilă”, a subliniat Hakan Fidan.
”Nu cunoaştem nicio altă adunare de ţări cu origini geografice şi politice atât de diferite”, a subliniat el.
”Există un putenţial uriaş al diplomaţiei, dar şi un potenţial uriaş de război”, a conchis el, atribuind responsabilitatea ”actorilor respectivi, state din regiune şi anumiţi actori mondiali”.
