Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a încercat să îşi stabilizeze finanţele în cadrul adunării sale anuale care s-a încheiat marţi, dar rămâne totuşi departe de a-şi atinge obiectivul deja redus, transmite AFP.
Lovită de retragerea celui mai mare donator al său, Statele Unite, OMS şi-a redus bugetul pentru 2026-2027 de la 5,3 miliarde de dolari la 4,2 miliarde de dolari.
Bugetul programului agenţiei ONU pentru sănătate pentru 2024-2025 a fost de 6,8 miliarde de dolari.
Planul bugetar mai redus a fost aprobat în cadrul Adunării Mondiale a Sănătăţii, care serveşte drept organ decizional al OMS, dar rămâne un deficit de finanţare de aproximativ 1,7 miliarde de dolari.
– Cum funcţionează finanţarea OMS –
Bugetele OMS funcţionează în cicluri de doi ani.
Înfiinţată în 1948, agenţia a primit iniţial toate fondurile sale prin „contribuţii”: cotizaţiile naţiunilor calculate în funcţie de bogăţie şi populaţie.
Cu toate acestea, OMS a devenit din ce în ce mai dependentă de „contribuţiile voluntare”, care sunt destinate numai rezultatelor specificate de donator.
Până la ciclul 2020-2021, contribuţiile evaluate reprezentau doar 16% din bugetul aprobat al programului, iar organizaţia a fost mult timp prea dependentă de finanţarea voluntară din partea câtorva donatori majori.
– Bugetul 2026-2027 –
În 2022, statele membre au convenit să îşi majoreze contribuţiile pentru a reprezenta 50% din bugetul de bază al OMS până cel târziu în ciclul 2030-2031 – oferind OMS fluxuri de venituri mai stabile, flexibile şi previzibile.
În cadrul bugetului 2024-2025, statele membre au majorat cotizaţiile cu 20%.
La adunarea din acest an, ţările au aprobat o nouă creştere de 20% a cotizaţiilor, ceea ce ar trebui să reprezinte un venit suplimentar de 90 de milioane de dolari pe an.
De asemenea, au aprobat bugetul OMS pentru perioada 2026-2027 de 4,2 miliarde de dolari.
„Aprobarea de către dvs. a următoarei creşteri a cotizaţiilor a fost un vot puternic de încredere în OMS în acest moment critic”, a declarat marţi şeful organizaţiei, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în încheierea adunării.
Cea mai mare parte a acestor bani este deja asigurată.
„Am asigurat acum 60% din bugetul nostru de bază pentru 2026-2027; un rezultat remarcabil în climatul financiar actual”, a declarat Hanan Balkhy, directorul regional al OMS pentru Mediterana de Est.
Acest lucru înseamnă însă că agenţia mai are nevoie de 1,7 miliarde de dolari, în ciuda bugetului redus.
– Promisiuni –
În cadrul unui eveniment de promisiuni desfăşurat săptămâna trecută, donatorii au pus la dispoziţie 210 milioane de dolari suplimentari pentru runda de investiţii 2025-2028, susţinând bugetul de bază al OMS.
Aceasta a inclus 80 de milioane de dolari din partea Elveţiei, 57 de milioane de dolari din partea Fundaţiei Novo Nordisk, 13,5 milioane de dolari din partea Suediei şi 6 milioane de dolari din partea Qatarului.
„Într-un climat dificil pentru sănătatea globală, aceste fonduri ne vor ajuta să ne menţinem şi să ne extindem activitatea de salvare a vieţii”, a declarat Tedros.
– Statele Unite –
La revenirea în funcţie în ianuarie, preşedintele american Donald Trump a început procesul de un an pentru a părăsi OMS şi a îngheţat practic tot ajutorul extern al SUA.
Statele Unite au fost în mod tradiţional cel mai mare donator al OMS. Plecarea Washingtonului şi refuzul acestuia de a-şi plăti cotizaţiile de membru pentru 2024 şi 2025 au făcut ca OMS să se clatine din punct de vedere financiar.
Washingtonul nu a participat la Adunarea Mondială a Sănătăţii.
Cu toate acestea, secretarul american al sănătăţii, Robert F. Kennedy Jr., a transmis un mesaj video în care a catalogat organizaţia ca fiind umflată şi moribundă şi a îndemnat alte ţări să „ia în considerare să se alăture” în crearea de noi instituţii.
Kennedy a afirmat că agenţia ONU se află sub influenţa nejustificată a Chinei, a ideologiei de gen şi a industriei farmaceutice.
– Reorganizare –
Reducerile bugetare au forţat OMS să se reorganizeze. Aceasta îşi reduce echipa de conducere executivă de la 14 la şapte, ca urmare a reducerilor dramatice de fonduri din SUA.
Numărul departamentelor este redus de la 76 la 34.
Spre deosebire de alte agenţii ONU, OMS nu a anunţat încă concedieri pe scară largă.
