EANA, WAN-IFRA și asociațiile editorilor germani avertizează că noile condiții comerciale ale Meta, revizuite la 16 octombrie, ar putea permite colectarea automată a conținutului de pe site-urile publicațiilor, inclusiv a materialelor care nu sunt distribuite pe platformele companiei, cu posibile consecințe pentru întregul ecosistem media. Organizațiile cer respectarea drepturilor de autor prin garanții contractuale și un cadru în care utilizarea conținutului jurnalistic să se facă pe baza acordului publicațiilor și cu remunerarea acestora, fără ca instituțiile media să fie obligate să aleagă între protejarea propriului conținut și accesul la public.
Alianța Europeană a Agențiilor de Presă (EANA) solicită companiei Meta să elimine prevederea privind accesarea automată a site-urilor web din noii săi termeni comerciali și să o înlocuiască prin clauze care respectă drepturile de autor. Organizația se alătură astfel editorilor, radiodifuzorilor și altor organizații media care contestă modificările, avertizând că acestea ar putea afecta întregul ecosistem jurnalistic.
Într-o poziție publicată vineri EANA susține că amânarea aplicării noilor termeni până la 20 noiembrie trebuie să ofere timp pentru un dialog autentic și pentru identificarea unor soluții care să nu oblige organizațiile de presă să aleagă între protejarea drepturilor și menținerea accesului la public prin platformele Meta.
”Nu este doar o problemă a agențiilor de presă”, a declarat secretarul general al EANA, Alexandru Giboi, avertizând asupra efectelor pe care noile condiții le-ar putea avea asupra întregii industrii media.
”Meta ar avea la dispoziție, practic pe tavă, conținutul fiecărei organizații media de știri care utilizează platformele sale. Asta înseamnă că jurnaliștii din întreaga lume ar lucra, practic, pentru Meta”, a afirmat acesta, citat pe site-ul organizației.
Giboi a atras atenția și asupra situației publicațiilor mai mici, care se confruntă deja cu dificultăți economice. El a subliniat că materialele jurnalistice nu reprezintă doar sursa de finanțare a activității media, ci și o resursă esențială pentru accesul comunităților la informații de încredere, a cărei producție presupune costuri.
”Este absurd ca Meta să considere că instituțiile media de știri pot pur și simplu să ofere gratuit acest conținut”, a spus secretarul general al EANA.
Acesta a avertizat că, dacă organizațiile de presă credibile sunt împinse să părăsească platformele unde se desfășoară o mare parte a dezbaterii publice, spațiul rămas ar putea fi ocupat de actori rău-intenționați, care distribuie conținut neverificat și manipulator.
EANA afirmă că nicio organizație media nu ar trebui să fie nevoită să aleagă între a ajunge la public și a-și proteja drepturile. Organizația susține un dialog constructiv cu Meta și cu celelalte platforme pentru stabilirea unor modele de licențiere a conținutului jurnalistic.
Printre solicitările EANA se numără includerea în viitorii termeni comerciali a unui angajament obligatoriu de respectare a protocolului robots.txt și a altor declarații de rezervare a drepturilor care pot fi citite automat de sisteme informatice.
Organizația consideră, de asemenea, că accesul la conținutul jurnalistic trebuie reglementat prin acorduri separate, opționale, bazate pe licențe și remunerate. EANA solicită intervenția Comisiei Europene și a autorităților naționale competente în domeniul concurenței și al mass-mediei, în conformitate cu normele europene privind drepturile de autor, concurența și piețele digitale.
Pentru EANA, miza este ca relația dintre platformele digitale și organizațiile de presă să se bazeze pe reguli clare, pe respectarea drepturilor de autor și pe acorduri de licențiere, nu pe obligația implicită de a pune gratuit conținutul jurnalistic la dispoziția companiilor tehnologice.
WAN-IFRA și editorii germani contestă modificările
Demersul EANA se înscrie într-o opoziție mai amplă față de noile condiții pregătite de Meta. Asociația Mondială a Editorilor de Știri (WAN-IFRA) i-a cerut vineri companiei să suspende clauza de colectare automată înainte de 30 octombrie și să negocieze cu industria media un cadru echitabil pentru utilizarea conținutului jurnalistic, transmite EFE.
Potrivit WAN-IFRA, prevederile ar permite utilizarea unor instrumente automate și a unor credențiale de testare pentru accesarea site-urilor asociate companiilor care folosesc serviciile Meta, precum și colectarea în continuare a actualizărilor publicate pe acestea. Mecanismul ar putea viza nu doar materialele distribuite pe Facebook sau Instagram, ci și conținutul publicat pe site-urile proprii ale organizațiilor de presă.
Asociația susține că eliminarea unei referiri explicite la antrenarea inteligenței artificiale din formularea revizuită a termenilor nu rezolvă problema, întrucât conținutul ar putea fi utilizat în continuare pentru dezvoltarea produselor comerciale ale Meta, inclusiv a serviciilor de inteligență artificială generativă. WAN-IFRA solicită, între altele, excluderea utilizării acestor materiale în lipsa unei licențe, protejarea mecanismelor de control al accesului și posibilitatea editorilor de a refuza prevederile fără să piardă accesul la instrumentele comerciale ale companiei.
”Jurnalismul nu este o materie primă care trebuie colectată ca o condiție pentru a fi prezent pe o platformă”, a declarat președinta WAN-IFRA, Ladina Heimgartner.
În Germania, Asociația Federală a Editorilor Digitali și a Editorilor de Ziare (BDZV) și Asociația Media a Presei Libere (MVFP) au cerut Comisiei Europene să analizeze modificările și să ia în considerare blocarea lor temporară. Cele două organizații avertizează că accesarea automată ar putea permite colectarea, stocarea și analizarea articolelor, arhivelor, fotografiilor și materialelor video fără un acord suplimentar și fără remunerarea titularilor de drepturi.
Asociațiile germane invocă și posibile probleme în raport cu Regulamentul european privind piețele digitale (DMA), solicitând intervenția autorităților înainte ca modificările să producă efecte dificil de remediat.
