in ,

(P) În munții de unde izvorăște apa minerală Dorna, nicio activitate economică nu se desfășoară pe zeci de hectare, pentru a proteja izvoarele

(P) În munții de unde izvorăște apa minerală Dorna, nicio activitate economică nu se desfășoară pe zeci de hectare, pentru a proteja izvoarele

Care este cea mai bună apă? Mii de răspunsuri pot fi date la această întrebare. Unul este însă valabil, indiferent de continent: cea mai bună apă este cea de care oamenii au cu adevărat grijă. În Depresiunea Dornelor, apele care își au sursa în pășuni alpine, în locuri protejate de intervenția omului și a animalelor, sunt captate și îmbuteliate păstrându-și caracteristicile naturale și compoziția minerală. Tehnologia s-a integrat discret în munții cu izvoare limpezi și contribuie la păstrarea purității apei. Astăzi, fabrica Poiana Negrii, operată de Coca-Cola HBC România, aduce în casele românilor apa minerală direct din munți, exact așa cum a lăsat-o natura și cu ceva în plus: calitate controlată din toate punctele de vedere,  până la cel mai mic detaliu. Apa Dorna păstrează nu doar numele zonei de unde vine, ci și o parte din sufletul locului. 

Drumul către Poiana Negrii, situată la 14 kilometri de Vatra Dornei, este parcă o întoarcere în timp. Iar cărarea de munte către izvoarele de ape minerale este o incursiune în natură, acea natură care este și azi cum era cu secole în urmă. Cu poteci străjuite de brazi, cu fire de apă cristalină și foșnete care amintesc că în desișul pădurii se ascund de ochiul omului animale și păsări pentru care acolo este „acasă”.

Ca să păstreze intacte izvoarele din care sunt îmbuteliate apele minerale naturale Dorna, Dorna Izvorul Alb și Dorna Poiana Negri, compania Coca-Cola HBC România, care în anul 2002 a preluat  fabrica Poiana Negrii, din județul Suceava, are în grijă zeci de hectare de  teren. Zonele de protecție a surselor de apă sunt administrate în baza unor măsuri stricte, menite să mențină calitatea apei, îmbogățite cu toate mineralele provenite din rocile traversate. Iar apa ajunge exact în aceeași compoziție, până la fabrică, unde este îmbuteliată.

 

Tehnologia, integrată discret în natură

La peste 1.100 de metri altitudine, la baza vârfului Oușorul din zona sud-estică a Masivului Suhard, izvoarele care pleacă de sus, din munte, sunt captate pentru ca apa să ajungă la om păstrându-și caracteristicile naturale: fără clor, fără adaosuri. Și, mai ales, fără compromis. Un angajat al fabricii Poiana Negrii merge în fiecare dimineață la izvoare, să ia probe care sunt apoi duse la analiză. Iarna, drumul se face prin zăpada care uneori depășește un metru. Cândva, drumul la izvoare se făcea cu sania trasă de iapa Matilda. Astăzi, când condițiile meteo permit, la izvoare se ajunge cu snowmobilul denumit tot… Matilda.

La 1.100 de metri pe munte, unde este captată, apa are 7 grade Celsius, fie vară, fie iarnă. O stație meteo arată dacă sus, pe munte, se anunță vreme rea.

Dacă nicio activitate economică nu se întâmplă sus, la izvoare, ce poate afecta calitatea apei?

„O ploaie torențială care să aducă în apă nisip, pietriș, crengi, bușteni de pe versanți”, explică Lucian Mihu, directorul fabricii Dorna din Poiana Negrii.

 

Unitatea din Carpați, în topul fabricilor de îmbuteliere a apei operate de Coca-Cola HBC

Poiana Negrii, una dintre cele trei fabrici Coca-Cola HBC România, alături de cele din Ploiești și Timișoara, este printre cele mai complexe unități de îmbuteliere apă ale Grupului, inclusiv prin numărul și dimensiunea perimetrelor de exploatare, și ocupă locul al treilea ca volum de îmbuteliere între cele 16 fabrici de îmbuteliere a apei operate de Coca-Cola HBC la nivel de grup.

De-a lungul timpului, milioane de euro s-au investit în fabrica din Depresiunea Dornelor. În ultimii cinci ani investițiile cumulate realizate de Coca-Cola HBC România la fabrica din Poiana Negrii, depășesc 3,2 milioane de euro. Acestea au vizat modernizarea infrastructurii operaționale, creșterea eficienței și siguranței proceselor de producție, precum și îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru angajați.

Aceste investiții se adaugă celor făcute în anul 2017, când la Poiana Negrii a fost inaugurat cel mai mare depozit  de produse finite de tip drive-in la momentul respectiv. Depozitul a costat un milion de euro și a permis creșterea capacității de stocare de la 8.800 la aproximativ 22.000 de paleți.

O altă investiție, de 11 milioane de euro, a fost făcută în anul 2019 când la fabrica Poiana Negrii a fost  instalată o linie de producție cu consum mai mic și capacitate mai mare, alimentată 100% cu energie electrică din surse regenerabile. Investiția a acoperit și modernizarea unei alte linii de producție și creșterea capacității pentru depozitarea materiilor prime, cea din urmă generând o creștere de 10% a locurilor de muncă.

În total, la fabrica din ținutul Dornelor operează trei linii moderne de îmbuteliere: două pentru ambalaje PET și una pentru ambalaje de sticlă returnabilă și nereturnabilă. În România, Coca-Cola HBC se numără printre puținii producători mari care folosesc în HoReCa sticle returnabile de 250 ml și 330 ml, în funcție de brand și produs.

Procesele din fabrică integrează soluții digitale și de automatizare de tip Industry 4.0, care permit monitorizarea în timp real a operațiunilor, mentenanța preventivă și eficientizarea activităților de producție și logistică.

 

Investiția în oameni rămâne esențială

Însă investiția în oameni și păstrarea spiritului locului rămân esențiale pentru fabrica operată de Coca-Cola HBC România în județul Suceava. Fabrica de îmbuteliere a apei, care a dat un nou suflu economic comunei Dorna Candrenilor, adună laolaltă aproximativ 250 de oameni. Unii sunt angajați Coca-Cola HBC România, alții, colaboratori externi. Cei mai mulți provin din comunitățile locale.

La intrarea în fabrică, procesul de dezinfectare este obligatoriu. În interior, normele de protecție a muncii sunt lege. Iar tehnologia este la ea acasă. Angajații de la Poiana Negrii pot raporta o problemă, verifica un echipament sau actualiza stadiul unei intervenții direct de pe telefon ori tabletă. Echipele primesc în timp real instrucțiuni, liste de verificare, alerte și informații utile prin intermediul tehnologiei. Întreaga producție este monitorizată digital. Sunt instalați senzori care urmăresc temperatura, vibrațiile, presiunea sau consumul de energie al echipamentelor și care pot anticipa defecțiunile. Dacă apar semne neobișnuite, echipele sunt avertizate și pot interveni înainte ca utilajul să se defecteze.

Calitatea apei este verificată în laboratoriul propriu, pe probe recoltate la fiecare oră. Fiecare lot este păstrat 72 de ore în depozitul de dimensiuni impresionante. După ce analizele arată că nu sunt probleme, apa poate pleca spre magazine, de unde ajunge la consumatorul final. 

Dincolo de protejarea surselor de apă, strategia Coca-Cola HBC România pune accent pe conservarea bazinelor hidrografice locale, creșterea eficienței utilizării apei în operațiuni și sprijinirea inițiativelor care contribuie, pe termen lung, la reziliența resurselor de apă din comunitățile în care compania este prezentă.

 

Respect pentru natură, respect pentru comunitate

Fabrica unde se îmbuteliază apele Dorna este un model pentru felul în care, în cei 35 de ani de prezență locală, Sistemul Coca-Cola a crescut odată cu economia și comunitățile din România.

Sutele de angajați de la Poiana Negrii sunt doar o parte din cei peste 1.500 de angajați direcți. Însă impactul asupra pieței muncii este mult mai amplu: prin activitatea desfășurată de furnizori, distribuitori, clienți și ceilalți parteneri din lanțul de valoare, Sistemul Coca-Cola susține în total aproximativ 20.700 de locuri de muncă la nivel național.

Impactul se vede și în relația cu economia locală. În 2024, achizițiile de bunuri și servicii realizate pe piața românească au depășit 216 milioane de euro, iar 86% dintre furnizorii Sistemului au fost companii locale. În același an, activitatea Sistemului Coca-Cola a generat în România o valoare adăugată de 911 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 0,26% din PIB-ul național. Dincolo de cifre, această valoare se regăsește în salarii, taxe, contracte acordate furnizorilor români, afaceri susținute în retail și HoReCa și oportunități create în comunitățile în care Sistemul este prezent.

 

What do you think?

50 Points
Upvote Downvote

Written by

Fotbal: Raphinha, accidentat, ratează amicalul Braziliei cu India, de la Kolkata

Fotbal: Raphinha, accidentat, ratează amicalul Braziliei cu India, de la Kolkata

Guvernul Siegfried Mureșan a fost respins de Parlament (surse)

Guvernul Siegfried Mureșan a fost respins de Parlament (surse)