Procuratura Generală a Boliviei a anunţat miercuri că a emis un mandat de arestare împotriva fostului preşedinte de stânga Evo Morales, pentru rolul său în manifestaţiile antiguvernamentale care au paralizat ţara timp de 50 de zile în lunile mai şi iunie, relatează AFP.
Acest mandat de arestare a fost emis în cadrul unei anchete privind zeci de blocaje rutiere în toată Bolivia, în lunile mai şi iunie, a precizat procurorul general al statului, Roger Mariaca. Ancheta a fost declanşată în urma plângerilor pentru „revoltă armată” şi „terorism” depuse de un grup de lideri civili şi de Ministerul de Interne.
Timp de şapte săptămâni, organizaţii indigene, sindicate şi producători de coca au organizat manifestaţii şi au blocat drumurile pentru a cere demisia preşedintelui Rodrigo Paz, în timp ce ţara traversează cea mai gravă criză economică din ultimele patru decenii.
Rodrigo Paz a ajuns în cele din urmă să declare starea de urgenţă, permiţând mobilizarea poliţiei şi a armatei pentru a desfiinţa barajele care provocaseră grave penurii de combustibil, alimente şi medicamente în metropolele La Paz şi El Alto, precum şi în mai multe alte oraşe.
Şeful statului îl acuză pe Evo Morales, care a condus Bolivia între 2006 şi 2019, că a orchestrat mişcarea de protest.
În vârstă de 66 de ani, Evo Morales s-a retras în fief-ul său din Chapare, o regiune rurală săracă din centrul Boliviei, de când a fost emis un mandat de arestare pe numele său în 2024 într-un caz de presupus trafic de minore, acuzaţii pe care fostul preşedinte le neagă. „Nu ne vor intimida”, a reacţionat Evo Morales pe X, denunţând o „persecuţie”.
„Încearcă să ne facă responsabili de mobilizările sociale pentru a ascunde adevărata dramă prin care trece Bolivia: o criză economică şi socială profundă”, a afirmat el.
Venirea la putere a preşedintelui de centru-dreapta Rodrigo Paz, în noiembrie 2025, a pus capăt unui ciclu de aproape 20 de ani de guverne socialiste în Bolivia, cu Evo Morales şi apoi Luis Arce (2020-2025) ca preşedinţi. Rodrigo Paz încearcă să imprime o orientare liberală politicii economice boliviene şi s-a apropiat, de asemenea, de Statele Unite, cu care Morales rupese relaţiile în 2008.
