Comisiile parlamentare de apărare, reunite miercuri, au aprobat solicitările Ministerului Afacerilor Interne și ale Serviciului Român de Informații de aprobare prealabilă pentru inițierea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție aferente proiectelor propuse pentru finanțare prin Instrumentul ‘Acțiunea pentru securitatea Europei’ (SAFE).
Majoritatea voturilor au fost favorabile, a anunțat președinta comisiei senatoriale Nicoleta Pauliuc, care a menționat că s-au înregistrat și 11 voturi ‘împotrivă’ și o abținere.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a declarat, după ședință, că s-a votat conform ordonanței de urgență care clarifică toate etapele din SAFE.
‘Pe masa comisiilor reunite de apărare a ajuns informația de la CSAT, acum este etapa procedurală a doua, pentru al doilea pachet, așa cum s-a întâmplat și acum câteva săptămâni pe zona de Apărare. Azi a fost pachetul pentru MAI și SRI. (…) Avem nevoie de validarea comisiilor de apărare pentru a demara achizițiile. Ministerul Economiei este ministerul care face propunerile pentru localizarea producției. MAI, SRI au prezentat cerințele operaționale, iar Cancelaria prim-ministrului agregă totul și va duce înainte aceste achiziții. S-a respectat legea la literă’, a susținut Darău.
Potrivit acestuia, efortul interstituțional a durat câteva luni de zile.
‘Nu s-a glumit, nu s-a stat prea mult timp și este un efort conjugat și acerb al instituțiilor de a defini într-un timp foarte scurt de ce au nevoie Armata română și instituțiile de forță și cum să se ajungă la acea producție cât mai localizată până în 2030. Am plecat foarte obiectiv de la starea industriei de apărare românești, în care se fac lucruri, ne-am asigurat că în acești ani se va importa tehnologie, se va educa o forță de muncă și se vor obține niște licențe care să ne permită ca pe termen lung, și după 2030, să putem continua cu această strategie de reindustrializare pe zona de apărare’, a adăugat ministrul.
În opinia sa, ar fi ‘foarte interesant’ să se analizeze care a fost în ultimii 35 de ani procentul de localizare privind achiziția de armament. ‘Sunt absolut sigur că, prin instrumentul SAFE, după patru ani și jumătate, vom fi la o localizare foarte ambițioasă, incomparabilă cu ce s-a întâmplat în 35 de ani, dar starea în care suntem acum nu ne permite localizare sută la sută. Trebuie să fim foarte sinceri. La Ministerul Economiei s-a făcut o analiză cu specialiștii din minister din Direcția industriei naționale de apărare foarte obiectivă cu scopul de maximizare a procentului de localizare. Dar, ce nu avem încă în România aducem în România pe parcursul acestor patru ani și jumătate’, a menționat el.
Ministrul Economiei a subliniat că nu acceptă ‘niciun narativ care spune că SAFE este inutil sau că este dăunător României’.
‘Dimpotrivă, această reindustrializare ne aduce 12 miliarde de euro în industria de apărare și ne permite să avem acces la această infuzie de capital la un cost de sub jumătatea costului pe care noi trebuie să-l plătim pentru dobânzi, ca țară, atunci când cheltuim în apărare. Este un instrument fără de care sunt absolut sigur că industria națională de apărare nu ar fi competitivă față de restul industriilor de apărare și avem perspective foarte clare și sperăm, până în 31 mai, să le ducem până la capăt, ca mai multe companii de stat din industria de apărare să partenerieze cu companii private sau să facă parte din lanțul de producție. Este un lucru foarte important, este o gură de aer pe care multe din companiile de stat din industria de apărare o voiau și de care depindea existența lor’, a explicat Irineu Darău.
Senatoarea PACE – Întâi România Nadia Cerva a susținut că votul din comisii nu are nicio valoare juridică.
‘Comisiile parlamentare, conform regulamentelor, au voie să dea doar avize și rapoarte și uneori puncte de vedere. Deci, ceea ce s-a votat astăzi în comisia parlamentară, eu am contestat și am cerut doamnei președinte să spună ce supune la vot, este o solicitare și va pleca ca un răspuns. Am aprobat o cerere, atât. Deci, n-au nicio valoare juridică nici documentul emis de cele două comisii și nici votul de astăzi’, a declarat Cerva.
Potrivit acesteia, cele două comisii reunite de apărare ‘interpretează legea așa cum consideră ele că trebuie interpretată’.
‘Legea spune că pentru contracte mai mari de 100 de milioane de euro se cere încuviințarea prealabilă a Parlamentului României, nu a Comisiei de apărare din Senat, din Cameră, reunite. Nu există. Comisiile parlamentare nu au personalitate juridică, ele sunt doar organe interne de lucru în interiorul Parlamentului, care pregătesc documente și informații pentru votul final. Nu poți să spui că Parlamentul României înseamnă Comisia de apărare, cum nu poți să spui că Parlamentul României este reprezentat de Comisia pentru apărare. Nu există. Problema e că cine vrea să conteste procedura are toate șansele să câștige și asta este numai vina parlamentarilor, dar și a Guvernului pentru că merg pe o interpretare greșită a unui text de lege’, a susținut Nadia Cerva.
Potrivit raportului celor două comisii, baza legală pentru pronunțarea Parlamentului asupra acestor solicitări o reprezintă Ordonanța de urgență 62/2025 privind măsurile de punere în practică a Programului SAFE și Ordonanța de urgență 114/2011 privind atribuirea unor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată prin Legea 195/2012.
Astfel, conform Legii 195/2012, articolul 51, autoritatea contractantă are obligația de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire în cazul contractelor mai mari de 100 milioane euro.
‘Parlamentul, prin comisiile reunite de apărare, se pronunță cu privire la respectiva solicitare în termen de 30 de zile de la primirea acesteia’, stipulează actul normativ. Ordonanța mai prevede că, prin derogare, pentru proiectele SAFE, Parlamentul, prin comisiile reunite de apărare, se pronunță în 20 de zile, se mai arată în raportul comisiilor.
La ședința comisiilor reunite de apărare au participat, alături de ministrul Economiei, Irineu Darău, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, secretarul de stat în MAI Bogdan Despescu, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, un reprezentant al SRI.
MAI a precizat, în documentul transmis Parlamentului, că vizează achiziția de noi echipamente specifice, fiind 10 proiecte din aria de responsabilitate a ministerului și a partenerilor din cadrul Sistemul Național al Forțelor de Apărare, cu o valoare de 2.727.530.000 de euro.
Astfel, MAI a solicitat aprobarea prealabilă pentru inițierea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție de armament individul tip NATO și muniție, echipament balistic, echipament optice și optoelectronice, drone, anti-drone, mobilitate militară, managementul victimelor multiple, managementul continuității sistemului energetic, managementului evacuării în masă, sisteme de comunicații critice, comandă și control.
Potrivit documentelor, SRI își propune accelerarea achizițiilor de echipamente tehnice avansate, fiind trei proiecte cu o valoare estimată de 462 milioane de euro, astfel: OCCULT – A.l. for defensive and proactive cyber capabilities – 200 milioane de euro, Mobile Capabilities To Provide Continuous Secure Essential Digital Services In Case Of Military Crisis – 130 milioane de euro, Helicopters – 132 milioane de euro.
