Senatorul UDMR Tanczos Barna a declarat, miercuri, că autorităţile publice trebuie să primească un sprijin mult mai consistent din partea guvernului pentru a dezvolta şi administra infrastructura sportivă, acuzând lipsa de viziune a tuturor guvernelor în acest domeniu.
„Sportul românesc suferă în continuare din cauza lipsei de viziune şi din cauza lipsei de consecvenţă în ceea ce priveşte construirea, dezvoltarea şi administrarea bazelor sportive, infrastructurii sportive. Guvernul României n-a fost în stare în ultimii 35 de ani să vină, niciun guvern, cu o viziune şi o consecvenţă pentru a oferi infrastructură sportului românesc, nici sportului de performanţă, nici sportului de masă. (…) Autorităţile publice trebuie să primească un sprijin mult mai consistent din partea guvernului pentru a dezvolta şi a administra infrastructură sportivă. Trebuie să reducem costurile de exploatare, prin reabilitări energetice şi prin asigurarea sistemelor fotovoltaice pentru reducerea consumului de energie, astfel încât autorităţile locale nu doar să deţină câte un bazin, ci şi să îl pună la dispoziţia beneficiarilor, cetăţenilor şi să folosească această infrastructură sportivă. Nu este suficient (…) să construim ceva şi după aceea să lăsăm în grijă a primăriei, care dacă nu se descurcă, toată investiţia a fost degeaba”, a declarat Tanczos Barna, într-o conferinţă susţinută la Miercurea-Ciuc, în faţa bazinului de înot al oraşului.
Acesta a arătat că, în perioada în care a fost ministrul Mediului, a pregătit un amplu program naţional de creştere a eficienţei energetice a infrastructurii publice, în general cea administrată de primării, în care a fost inclusă şi infrastructura sportivă, dar care a fost oprit după plecarea UDMR de la guvernare.
„În primă fază, primarii au venit cu proiecte pentru şcoli, ceea ce este un lucru lăudabil şi este un lucru bun, după care, noi, văzând că infrastructura sportivă lipseşte din lista de priorităţi, lista de proiecte a autorităţilor publice locale, am propus, încă din 2023, iniţierea unui program special pentru infrastructura sportivă naţională administrată de primării, astfel încât asemenea bazine de înot sau patinoare sau săli de sport să fie pe de o parte reabilitate energetic, pe de altă parte să fie dotate cu panouri fotovoltaice, în vederea reducerii costurilor de administrare. Acest program a fost oprit, din păcate, după ce am plecat de la minister, nu a fost continuat. Cred că cel mai important lucru la AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu – n.red.), în 2025, este continuarea acestui program, lansarea unui program cu un buget special, de sine stătător, pentru autorităţile publice locale, în vederea eficientizării energetice în infrastructura sportivă şi dotarea acestor structuri sportive, bazine, infrastructură în general, cu panouri fotovoltaice pentru reducerea costurilor şi emisiilor de carbon, pe de altă parte. Este nevoie nu doar de tăieri de panglici la infrastructura sportivă, ci şi de suport ministerial, suport de la Ministerul de Finanţe, suport investiţional pentru primării, în vederea reducerii costurilor de administrare”, a arătat Tanczos.
Parlamentarul a mai menţionat că în programul UDMR sunt incluse elemente ce vizează dezvoltarea infrastructurii sportive, care vor fi propuse partenerilor politici, în cazul în care Uniunea va fi invitată la masa negocierilor pentru formarea unui nou guvern.
„Am văzut că s-a construit mult în ultima perioadă, dar îmi fac griji în ceea ce priveşte exploatarea acestor baze sportive. Multe dintre ele, dacă nu ajung la exploatare de 80-90%, practic investiţiile au fost degeaba. Raţiunea trebuie să primeze şi în ceea ce priveşte infrastructura sportivă. Nu este suficientă construirea lor, trebuie şi exploatare eficientă şi raţională”, a conchis Tanczos.
Prezent la conferinţa de presă, primarul din Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a subliniat faptul că este nevoie de investiţii „făcute cu cap”, menţionând că soluţiile folosite pentru construirea bazinului de înot din oraş, finanţat de Compania Naţională de Investiţii, nu au fost potrivite condiţiilor meteo din zonă, iar în ultimii ani a fost nevoie de circa 1.5 milioane de lei, bani bugetul local şi de la asiguratori, pentru reabilitarea acoperişului clădirii.
„Este important ca punctele de vedere, experienţa, necesităţile locale să fie foarte bine introduse în programele guvernamentale, în programele de investiţii CNI, care sunt dezvoltate total independent de către autorităţile locale. Pentru că, altfel, vom ajunge în situaţii în care banii investiţi, pe bună dreptate, o să aibă eficienţa investiţională mai scăzută faţă de ce s-a dorit iniţial”, a declarat Korodi Attila. AGERPRES/ (A, autor: Gina Ştefan, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)
