Parlamentul Ungariei, dominat de partidul Tisza al noului premier Peter Magyar, a aprobat miercuri o lege prin care Ungaria îşi menţine statutul de membră a Curţii Penale Internaţionale, anulând o decizie din 2025 luată de guvernul precedent al lui Viktor Orban, relatează Reuters şi The Guardian.
Guvernul lui Viktor Orban a decis să se retragă Ungaria din CPI, afirmând că instanţa a devenit „politică”.
Actualul prim-ministru Peter Magyar, care l-a înlăturat pe Orban în urma alegerilor parlamentare de luna trecută, s-a angajat să oprească procesul de retragere şi să menţină Ungaria în cadrul CPI.
Curtea Penală Internaţională a fost înfiinţată în urmă cu mai bine de două decenii pentru a-i judeca pe cei acuzaţi de crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid.
Guvernul lui Orban a anunţat retragerea în aprilie 2025, la scurt timp după ce prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria pentru o vizită de stat, într-o rară deplasare în străinătate, sfidând un mandat de arestare emis de CPI. Ungaria a respins ideea arestării lui Netanyahu şi a calificat mandatul drept „neruşinat”.
Legislaţia adoptată miercuri prevede: „În interesul păcii şi securităţii internaţionale şi pentru protecţia drepturilor omului, este … necesar ca cei care au comis cele mai grave crime internaţionale să fie traşi la răspundere în faţa unui tribunal internaţional”.
Astrfel, legea prevede că este necesar să se menţină participarea Ungariei la CPI.
Votul de miercuri a avut loc cu câteva zile înainte ca ţara să fie pe punctul de a deveni singurul stat membru al UE care nu recunoaşte competenţa tribunalului internaţional. Luni, guvernul lui Magyar a înaintat parlamentului proiectul de lege, declanşând o procedură accelerată în urma căreia 133 dintre cei 199 de parlamentari au votat în favoarea acestuia.
Actul legislativ trebuie acum să fie promulgat de preşedinte, Tamás Sulyok, numit în era Orbán şi pe care Magyar l-a îndemnat în repetate rânduri să demisioneze.
La începutul acestei săptămâni, organul legislativ al CPI a salutat planul Ungariei de a anula retragerea, descriindu-l ca fiind „esenţial” pentru asigurarea răspunderii pentru cele mai grave crime din lume.
Această schimbare de direcţie marchează o primă veste bună pentru instituţia asediată. De la revenirea lui Donald Trump la putere în SUA anul trecut, administraţia sa a lucrat constant pentru a împiedica activitatea curţii cu sediul la Haga, impunând sancţiuni asupra a 11 dintre oficialii acesteia. Mai mulţi judecători şi procurorul şef s-au confruntat cu consecinţele, de la carduri de credit anulate la conturi pe Amazon şi Google care au dispărut, într-un context pe care un judecător l-a descris ca fiind un „atac direct şi flagrant” asupra uneia dintre cele mai proeminente instanţe din lume.
Magyar a promis clar că partidul său, Tisza, va depune eforturi pentru a se asigura că Ungaria, membru fondator al tratatului CPI, nu se va alătura unor ţări precum China, Israel, Rusia şi SUA, care refuză să recunoască jurisdicţia curţii.
