Deputaţii au votat astfel un amendament constituţional în virtutea căruia „dreptul de vot la alegerile locale va fi revocat pentru cetăţenii ţărilor terţe rezidenţi în Estonia”, a anunţat parlamentul de la Tallinn.
Această măsură, care mai are nevoie doar de promulgarea preşedintelui, vizează aproximativ 80.000 de ruşi rezidenţi în Estonia, ţară ce numără puţin peste 1,3 milioane de locuitori şi unde rezidenţii permanenţi au în prezent drept de vot la alegerile locale, dar nu şi la cele legislative.
Atât Estonia, cât şi Lituania şi Letonia, celelalte două state baltice foste republici sovietice în prezent membre ale UE şi NATO, au minorităţi rusofone numeroase şi care adesea sunt în dezacord cu guvernele acestor ţări ce s-au remarcat printre susţinătoarele cele mai active ale Ucrainei în războiul cu Rusia.
Dezbaterea despre dreptul de vot este doar cea mai recentă dintr-o serie de acţiuni de rupere a legăturilor cu Rusia. Printre aceste acţiuni se numără şi demolarea unor monumente din epoca sovietică. Fosta şefă a guvernului eston, liberala Kaja Kallas, în prezent şefă a diplomaţiei UE, se află pe o listă a autorităţilor ruse cu persoane date în urmărire, după ce ea a susţinut măsuri radicale împotriva Rusiei, inclusiv distrugerea unor statui.
Cele două partide rămase în coaliţia de guvernare din Estonia după ce social-democraţii au fost excluşi, respectiv formaţiunile liberale Partidul Reformei şi Estonia 200, au convenit luni un nou acord politic, în care printre măsurile prevăzute se numără şi creşterea bugetului apărării la 5% din PIB.
