Strasbourg – Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Parlamentul European a atras atenția luni seară cu privire la situația umanitară gravă din Ucraina, în special în zona localității Oleșnik, și a cerut continuarea sprijinului din partea Uniunii Europene pentru Kiev, în contextul atacurilor brutale ruse care țintesc tot mai mult civilii ucraineni.
”Nu putem ignora oamenii care mor de foame în secolul al XXI-lea. Putin este noul Stalin, nu face parte din lumea civilizată și nu poate fi un partener de discuție pentru noi. Trebuie să fim alături de ucraineni, să dăm dovadă de solidaritate și să ajutăm oamenii din localitatea Oleșnik”, a declarat, din partea grupului Partidului Popular European, eurodeputatul Andrzej Halicki.
Thijs Reuten, din grupul S&D, a subliniat că pe frontul din Ucraina foametea este folosită ca armă. El s-a referit la situația din Kiev, unde pagubele consemnate în luna septembrie în urma atacurilor ruse le-au depășit pe cele înregistrate până atunci de la izbucnirea războiului. În acest context, eurodeputatul olandez a lansat un apel la creșterea presiunilor internaționale asupra Moscovei pentru a pune capăt agresiunii contra țării vecine.
Reprezentanta grupului Patrioți pentru Europa, Viktoria Ferenc, a acuzat Uniunea Europeană de pasivitate față de ceea ce a numit ”încălcarea sistemică a drepturilor omului în Ucraina”, insistând că acesteia trebuie să i se aplice criteriile de la Copenhaga la fel ca oricărei altei țări candidate la aderare.
Potrivit eurodeputatei poloneze Malgorzata Gosiewska, din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, situația umanitară din Ucraina este tragică, 11 milioane de oameni având nevoie urgentă de ajutor umanitar. ”Asistăm la un genocid, sunt distruse case, spitale, locuințe și ambulanțe. Nu mai există nicio zonă sigură, dronele ajung peste tot”, a afirmat ea.
Petras Austrevicius, membru al grupului Renew, a accentuat că ”planul Kremlinului de a distruge Ucraina corespunde definiției genocidului”, un exemplu în acest sens fiind situația din localitatea Oleșnik. ”După atâtea zile de război, Rusia continuă distrugerile în Ucraina. Rusia își intensifică atacurile și ia tot mai mult în vizor ținte civile. Ucraina trebuie să facă față iernii dure care urmează și de aceea trebuie să ne mobilizăm. Toate activele bancare rusești înghețate în UE trebuie să fie folosite pentru Ucraina”, a spus eurodeputatul lituanian.
Potrivit danezului Villy Sovndal, membru al grupului Verzilor, punctul de plecare pentru încheierea conflictului din Ucraina trebuie să fie creșterea masivă a presiunilor internaționale asupra Moscovei, în special în contextul creșterii numărului victimelor civile în urma atacurilor ruse.
Din grupul Stângii, eurodeputata Hanna Gedin a atras la rândul său atenția asupra situației grave din Oleșnik, unde ”ultimul magazin de alimente s-a închis, iar oamenii nu mai au acum nici apă curentă”.
”Situația umanitară din Ucraina se apropie de un punct de cotitură. Populația Ucrainei a scăzut de la 52 de milioane de locuitori în 1995 la cel mult 25 de milioane în prezent. Factorii de decizie din UE trebuie să recunoască faptul că strategia lor față de Ucraina a dat greș. Ar trebui să nu mai livrăm arme Ucrainei și să nu îi mai cerem obiective militare nerealiste”, a afirmat Hans Neuhoff, reprezentant al grupului Europa Națiunilor Suverane.
Uniunea Europeană și cele 27 de state membre ale sale sunt împreună cel mai mare donator de ajutor umanitar pentru Ucraina. Finanțarea ajută persoanele din Ucraina și pe cele care au fugit în țările învecinate prin faptul că furnizează alimente, apă și salubritate, asistență medicală, adăpost, educație și asistență în numerar. De asemenea, UE își coordonează cea mai mare operațiune desfășurată vreodată în cadrul mecanismului de protecție civilă al UE, cu participarea tuturor celor 27 de țări ale UE, precum și cu participarea Islandei, Republicii Moldova, Macedoniei de Nord, Norvegiei, Serbiei și Turciei.
În acest cadru, UE a furnizat aproape 160.000 de tone de asistență în natură, a evacuat pacienți care aveau nevoie de tratament urgent și a mobilizat resurse din rezervele sale rescEU, inclusiv generatoare de energie electrică, echipamente medicale și unități de adăpost temporar.
Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a condus la un aflux de milioane de persoane care își caută refugiu în UE și în Republica Moldova. La 4 martie 2022, UE a activat directiva privind protecția temporară, cu scopul de a atenua presiunea asupra sistemelor naționale de azil și de a permite persoanelor strămutate să se bucure de drepturi armonizate în întreaga UE. Printre aceste drepturi se numără dreptul de ședere, accesul la piața muncii și la locuințe, asistența socială și medicală, precum și accesul la educație și tutela legală pentru copii.
UE a identificat fonduri de până la 17 miliarde de euro pe care statele membre le pot realoca pentru a sprijini refugiații din Ucraina cu nevoi urgente, cum ar fi locuințele, educația, asistența medicală și îngrijirea copiilor.
