Patriarhul Daniel a evidențiat, duminică, la proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița (Serbia), ocrotitoare a românilor (vlahilor) și sârbilor, că această femeie credincioasă din popor a fost ‘o mărturisitoare neînfricată a ortodoxiei’ în perioada în care învățăturile atee încercau să îi despartă pe oameni de credința creștină moștenită de la părinții lor.
‘Cu bucurie și recunoștință cinstim astăzi pe Sfânta Magdalena de la Mălainița, femeie credincioasă din popor, care a îmbărbătat oamenii insuflându-le încredere în Dumnezeu, în perioada regimului comunist din fosta Iugoslavie. Sfânta Magdalena a ținut aprinsă candela Ortodoxiei tocmai atunci când puterile potrivnice căutau cu tot dinadinsul să o stingă pentru totdeauna. Această sfântă ni se descoperă ca o mărturisitoare curajoasă a dreptei credințe în vremurile de grea încercare ale secolului al XX-lea, ca o sfătuitoare tainică, la care alergau toți cei ce căutau cu sinceritate calea către Dumnezeu și ca o rugătoare și mijlocitoare pentru cele două popoare între care Dumnezeu a rânduit-o să trăiască, poporul român (vlah) și sârb’, a afirmat Patriarhul Daniel.
Potrivit patriarhului, Sfânta Magdalena de la Mălainița a rămas o mărturie vie a credinței, care ‘prin vorba ei măsurată și prin faptele sale bune trezea conștiințele și îi apropia pe oameni de Dumnezeu’.
‘Sfânta Magdalena de la Mălainița cunoștea foarte bine limba și obiceiurile românilor (vlahilor) și ale sârbilor, fiind ea însăși rodul unei căsătorii mixte, între un tată sârb și o mamă româncă. Ea a fost punte de legătură între cele două comunități, tălmăcind cu multă răbdare tainele credinței fiecăruia în limba pe care o înțelegea mai bine. Astfel, rugăciunea și sfătuirea ei tainică nu au contribuit doar la zidirea duhovnicească a sufletelor, ci au contribuit și la păstrarea unei bune înțelegeri între români (vlahi) și sârbi, trăind cu toții în pace și armonie, mai presus de orice deosebire etnică sau lingvistică’, a detaliat patriarhul.
Moaștele Sfintei Magdalena de la Mălainița sunt cinstite deopotrivă de credincioșii români (vlahi) și sârbi.
‘Canonizarea Sfintei Magdalena de la Mălainița, alături de celelalte 15 sfinte femei românce, arată lucrarea binecuvântată a lui Dumnezeu în mijlocul poporului român (vlah) și sârb deopotrivă, prin această sfântă mulți aflând alinare în suferințe și vindecare de boli. Sfânta Magdalena reprezintă un dar binecuvântat pe care Dumnezeu l-a făcut celor două popoare vecine, spre a consolida mai mult comuniunea fraternă liturgică și socială, urmând modelul luminos al acestei mari rugătoare cu viață sfântă. Astăzi, la momentul binecuvântat al proclamării locale a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița, dorim să exprimăm aprecierea și prețuirea noastră față de ierarhii, clericii și credincioșii mireni prezenți care, cu multă dragoste, au venit să o cinstească pe această fiică duhovnicească a poporului român (vlah) și sârb, care s-a făcut prin viața ei pildă de mărturisire și iubire milostivă’, a adăugat Daniel.
