Un program constant de odihnă şi activitate ar putea contribui la încetinirea îmbătrânirii biologice, potrivit unui nou studiu. Cercetătorii spun că organismul pare să funcţioneze mai bine atunci când programul zilnic rămâne predictibil şi aliniat ritmului natural al organismului.
Un studiu coordonat de cercetători de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health sugerează că rutina zilnică ar putea avea legătură cu ritmul în care organismul îmbătrâneşte din punct de vedere biologic.
Rezultatele au fost publicate în revista JAMA Network Open.
Îmbătrânirea biologică descrie gradul de uzură al organismului şi poate diferi de vârsta cronologică – numărul de ani ai unei persoane. Cercetătorii au analizat datele de activitate colectate timp de o săptămână de la 207 adulţi vârstnici. Au fost evaluate mişcarea, somnul şi expunerea la lumină.
Echipa a urmărit cât de constante erau tiparele zilnice, când apăreau perioadele maxime de activitate şi de odihnă, şi cât de clară era diferenţa dintre intervalele active şi cele de repaus.
Datele au fost comparate cu patru „ceasuri epigenetice”, metode care estimează vârsta biologică pe baza unor markeri chimici ai ADN-ului identificaţi în sânge. Aceste modificări reflectă procese asociate uzurii organismului.
Deşi cele patru metode nu au oferit rezultate identice, cercetătorii au observat o asociere semnificativă între rutina regulată şi o îmbătrânire biologică mai lentă. Participanţii cu programe fragmentate, cu alternanţe frecvente între activitate şi repaus şi cu o rutină inconsistentă au prezentat semne ale unei îmbătrâniri biologice accelerate.
Asocierea a fost mai puternică la femei şi la participanţii albi, potrivit autorilor.
Analiza a luat în calcul şi alţi factori, inclusiv vârsta, nivelul de educaţie şi anumite afecţiuni medicale.
Autorii subliniază însă că studiul oferă doar o imagine de moment. Participanţii nu au fost urmăriţi pe termen lung, astfel că nu poate fi stabilită o relaţie clară de cauzalitate între ritmurile zilnice şi îmbătrânirea biologică.
„Rezultatele noastre sugerează că ritmurile de odihnă şi activitate ar putea reprezenta indicatori utili ai ritmului de îmbătrânire fiziologică la adulţi”, a declarat Adam Spira, specialist în psihopatologie la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, citat într-un comunicat.
Cercetătorii consideră că efectele observate ar putea fi chiar subestimate. Potrivit geneticianului Brion Maher, studiul a inclus adulţi care au ajuns la vârste înaintate şi care erau suficient de sănătoşi pentru a participa la cercetare.
Rezultatele sunt în concordanţă cu studii anterioare care au asociat perturbarea ritmurilor zilnice cu inflamaţia crescută şi cu reducerea volumului cerebral.
Ritmurile circadiene, ciclurile biologice care se repetă aproximativ la fiecare 24 de ore, au un rol important în reglarea somnului şi a activităţii. Atunci când aceste ritmuri sunt perturbate, riscul unor probleme de sănătate poate creşte, aşa cum se întâmplă în cazul muncii în ture de noapte.
Autorii spun că sunt necesare studii pe termen lung pentru a clarifica dacă modificarea ritmului zilnic contribuie la accelerarea îmbătrânirii biologice sau dacă îmbătrânirea biologică afectează acest ritm.
