Cel puțin 301 de instituții financiare – bănci, fonduri de pensii, companii de asigurări și alte instituții financiare – investesc semnificativ în companii implicate în fabricarea armelor atomice, o cifră care a crescut în 2025 după ani de declin, avertizează Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) în raportul său anual publicat vineri, informează EFE și AFP.
Raportul pe anul 2025 al coaliției ONG-urilor din societatea civilă, câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace în 2017, intitulat ”Nu pariați pe bombă”, subliniază că acest număr este cu 15% mai mare comparativ cu cele 260 de firme înregistrate în 2024 și marchează prima creștere din 2021.
”Pentru prima dată în ultimii ani, numărul investitorilor care încearcă să profite de pe urma unei curse a înarmărilor este în creștere – o strategie riscantă, pe termen scurt, care contribuie la o escaladare periculoasă”, a declarat Susi Snyder, directoarea de programe a ICAN și care a contribuit la redactarea raportului.
Cele mai mari șase entități financiare sunt americane, în frunte de Vanguard cu 108,196 miliarde de dolari, urmată de BlackRock (95,063 miliarde de dolari), Capital Group (93,371 miliarde de dolari), State Street (70,205 miliarde de dolari) și Fidelity Investments (24,924 miliarde de dolari).
În paralel, cinci dintre principalii creditori ai firmelor producătoare de arme atomice au sediul în Statele Unite, principalul fiind Bank of America (31,433 miliarde de dolari în împrumuturi).
Următoarele pe listă sunt JPMorgan Chase (29,167 miliarde de dolari), Citigroup (28,613 miliarde de dolari), Goldman Sachs (18,926 miliarde de dolari) și Wells Fargo (17,926 miliarde de dolari), urmate de băncile japoneze Mizuho și SMBC.
Raportul include, de asemenea, o listă cu 25 de companii (cu una mai mult decât în 2024) implicate în fabricarea armelor nucleare și către care este direcționată această finanțare. Dintre acestea, 15 sunt americane, șapte europene, două indiene și una chineză (CAST).
Printre companiile americane se numără Boeing, General Dynamics, Honeywell, Northrop Grumman și Lockheed Martin, în timp ce printre companiile europene se numără consorțiul Airbus, compania italiană Leonardo, companiile franceze Safran și Thales și companiile britanice Rolls-Royce și BAE Systems, printre altele.
ICAN atribuie creșterea numărului de companii care finanțează aceste 25 de firme contextului actual de creștere a tensiunilor globale, care, coroborat cu creșterea cheltuielilor militare în multe mari puteri, a dus la o creștere semnificativă a valorii bursiere a multor companii implicate în producția militară.
”Și presiunea din partea guvernelor, în special în Europa, a crescut, determinând mulți investitori să renunțe la restricțiile lor etice privind investițiile în companii de armament”, a concluzionat ICAN.
Și aceasta pentru că, fiind confruntate cu amenințarea rusească și cu teama tot mai mare că Europa nu se mai poate baza pe protecția Washingtonului, guvernele susțin că investițiile în reînarmarea Europei nu ar trebui limitate de considerații etice, unele, precum Regatul Unit, mergând chiar până la a susține că este o datorie morală.
”A fi legat de producția de arme nucleare comportă riscuri pentru drepturile omului, așa că instituțiile financiare, în loc să investească în acest sector dăunător, ar trebui să își folosească influența pentru a promova practici comerciale mai responsabile”, a subliniat Alejandra Munoz, autoarea principală a studiului ICAN și membră a ONG-ului PAX.
Cele nouă state care dețin arme nucleare – Rusia, Statele Unite, China, Franța, Regatul Unit, Pakistan, India, Israel și Coreea de Nord – își modernizează și/sau își extind în prezent arsenalele, a remarcat ICAN, sugerând o creștere a cererii pentru aceste arme.
Odată cu expirarea, în februarie, a noului tratat START – ultimul care limitează desfășurarea de încărcături nucleare de către principalele două mari puteri nucleare ale lumii, Rusia și Statele Unite -, raportul evidențiază creșterea bruscă a capitalizării de piață a multor companii majore de armament.
