Valurile de căldură și incendiile forestiere, combinate cu emisiile generate de activitatea umană, au expus în acest an peste o treime (34%) din populația mondială la niveluri extrem de ridicate de poluare cu ozon, conform unui raport al serviciului european Copernicus citat miercuri de AFP.
Asia a fost regiunea cea mai afectată, cu 53% din populație expusă la niveluri ‘extrem de ridicate’ în primele opt luni ale anului 2026, după cum arată analiza realizată de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS) al Uniunii Europene, publicată miercuri.
În America de Nord, două treimi din populație au fost expuse la o calitate a aerului ‘slabă’ sau ‘foarte slabă’, comparativ cu 45% în Europa, potrivit Copernicus, care s-a bazat pe observații satelitare realizate la sol, combinate cu modelarea atmosferică.
La nivel mondial, pe lângă cele 34 de procente din populație expuse la o calitate a aerului ‘extrem de slabă’, 17% au respirat un aer de o calitate ‘foarte slabă’.
În total, doar 5% din populația mondială a fost expusă la niveluri de ozon ‘bune’ și 15% la condiții ‘acceptabile’, conform raportului, ceea ce scoate în evidență legătura strânsă dintre schimbările climatice și poluarea aerului.
Ozonul este un poluant secundar, care apare ca urmare a reacțiilor chimice din atmosferă. Acesta se formează în principal plecând de la oxizii de azot (NOx), emiși în special de traficul rutier și maritim, de industrie și de incendii, precum și de la compușii organici volatili (COV), proveniți în special din activitățile industriale și din procesul de ardere. Sub acțiunea razelor UV ale soarelui, aceste gaze reacționează chimic formându-se ozonul.
Nivelurile ridicate de ozon observate în acest an au fost alimentate parțial de valurile de căldură record și de incendiile forestiere care au devastat Europa și America de Nord, răspândindu-se mult dincolo de regiunile lor de origine și subliniind astfel modul în care schimbările climatice pot agrava poluarea atmosferică.
Ozonul poate pătrunde adânc în sistemul respirator, provocând tuse, senzație de arsură la nivelul ochilor sau dificultăți de respirație și poate agrava crizele de astm sau simptomele persoanelor care suferă de afecțiuni respiratorii.
Poluarea aerului reprezintă ‘unul dintre cele mai importante riscuri de mediu pentru sănătatea umană’, a subliniat Ian Marnane de la Agenția Europeană de Mediu (AEM) în cadrul unei conferințe de presă, precizând că, în Europa, aceasta provoacă aproximativ 180.000 de decese premature în fiecare an, dintre care 60.000 sunt cauzate de ozon.
Acest fenomen este cu atât mai serios cu cât ‘poluarea aerului nu se oprește la granițe – ea poate parcurge mii de kilometri, poate traversa continente și oceane și poate afecta calitatea aerului la mare distanță de sursă’, a subliniat directoarea CAMS, Laurence Rouil.
‘În pofida îmbunătățirilor semnificative observate în ultimele decenii în ceea ce privește unii dintre cei mai nocivi poluanți’, în special în Europa, datorită directivei privind calitatea aerului înconjurător, ozonul rămâne ‘o provocare globală deosebit de complexă’ și reprezintă ‘un risc major pentru mediu, care afectează sănătatea umană și ecosistemele’, a subliniat Copernicus într-un comunicat.
