Preţurile petrolului au scăzut joi cu aproximativ 3%, după ce un articol publicat de The Wall Street Journal a indicat că preşedintele american Donald Trump este reticent în privinţa reluării unui conflict militar de amploare cu Iranul, transmite CNBC.
La momentul redactării articolului, petrolul american WTI era cotat la 92,30 dolari pe baril, în scădere cu 3,72 dolari sau 3,87%, iar petrolul Brent se tranzacţiona la 94,58 dolari pe baril, în scădere cu 3,23 dolari sau 3,30%.
Potrivit publicaţiei americane, Trump le-ar fi transmis consilierilor săi că armistiţiul dintre Statele Unite şi Iran, aflat în vigoare de câteva săptămâni, rezistă în ciuda unor incidente izolate. Oficialii citaţi au precizat că liderul de la Casa Albă ar lua în considerare încheierea armistiţiului doar dacă Iranul ar provoca victime în rândul militarilor americani.
Casa Albă a refuzat să comenteze direct informaţiile. Un oficial american a declarat însă că Trump preferă o soluţie diplomatică, dar a avertizat că Iranul va suporta consecinţe dacă refuză să ajungă la un acord.
La începutul acestei săptămâni, temerile privind o nouă escaladare au crescut după ce presa de stat iraniană a anunţat suspendarea contactelor cu Washingtonul, invocând ofensiva militară israeliană din Liban împotriva grupării Hezbollah, susţinută de Teheran.
Situaţia s-a detensionat miercuri, când Israelul şi Libanul au convenit asupra unui armistiţiu. Investitorii speră că această evoluţie ar putea facilita reluarea negocierilor dintre SUA şi Iran, deşi există încă incertitudini privind respectarea acordului.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri, pentru CNBC, că Hezbollah trebuie dezarmat şi că Libanul trebuie demilitarizat.
În paralel, Trump se confruntă cu o opoziţie tot mai mare în Congres. Camera Reprezentanţilor a adoptat miercuri o rezoluţie care solicită retragerea forţelor americane din conflict sau obţinerea aprobării Congresului pentru continuarea operaţiunilor militare. Documentul trebuie însă aprobat şi de Senat şi, cel mai probabil, ar fi blocat prin veto prezidenţial.
Scăderea cotaţiilor petrolului reflectă speranţele pieţei că riscul unei întreruperi majore a aprovizionării din Orientul Mijlociu s-a diminuat temporar, după săptămâni de volatilitate provocată de conflictul dintre SUA, Israel şi Iran.
