Preţurile petrolului au scăzut cu peste 2% joi, investitorii fiind mai preocupaţi de riscul ca inflaţia persistentă şi încetinirea creşterii economice să reducă cererea de energie decât de tensiunile din Orientul Mijlociu, care continuă să afecteze oferta, transmite Reuters.
La ultimele cotaţii, ţiţeiul Brent se tranzacţiona la 76,17 dolari pe baril, în scădere cu 1,85 dolari (-2,37%), iar WTI cobora la 71,97 dolari pe baril, cu 1,55 dolari (-2,11%).
Scăderea vine după ce ambele contracte atinseseră miercuri cele mai ridicate niveluri din ultimele săptămâni.
Piaţa rămâne influenţată de conflictul dintre Statele Unite şi Iran, care continuă să întârzie revenirea completă la normal a traficului prin Strâmtoarea Hormuz, rută prin care înainte de război tranzita aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol.
Potrivit unei analize a Goldman Sachs, fluxurile de petrol din Golful Persic au revenit iniţial la peste 80% din nivelul de dinaintea conflictului, însă după recentele atacuri asupra petrolierelelor au scăzut din nou la aproximativ 70% din nivelul normal.
Analiştii consideră totuşi că escaladarea dintre Washington şi Teheran ar putea fi de scurtă durată, deoarece ambele părţi sunt constrânse de realităţile economice şi politice.
Pe de altă parte, procesul-verbal al ultimei şedinţe a Federal Reserve a arătat că oficialii băncii centrale sunt tot mai preocupaţi de inflaţie, chiar dacă piaţa muncii americane rămâne stabilă. O eventuală menţinere a dobânzilor la niveluri ridicate ar putea încetini economia şi, implicit, cererea de petrol.
În Europa, Ucraina a anunţat că a atacat în cursul nopţii alte 12 petroliere ruseşti în Marea Azov, continuând campania de perturbare a aprovizionării cu combustibil a Rusiei şi de izolare a Crimeei ocupate.
În plus, Rusia a introdus miercuri o interdicţie asupra exporturilor de motorină, măsură care a amplificat temerile privind oferta de produse petroliere şi a contribuit la volatilitatea pieţei.
În acelaşi timp, investitorii urmăresc şi evoluţia cererii din China, unde inflaţia la poarta fabricilor a accelerat în iunie la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, sporind presiunile asupra producătorilor într-un context de cerere internă încă slabă.
Pe termen mai lung, planurile Uniunii Europene de accelerare a electrificării economiei şi reducere a consumului de petrol şi gaze naturale ar putea contribui la diminuarea cererii de ţiţei pe piaţa europeană.
